Duminică, guvernele au reacționat cu prudență la invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura inițiativei sale „Consiliul pentru Pace”, care vizează rezolvarea conflictelor la nivel global, un plan despre care diplomații au spus că ar putea dăuna activității ONU. Doar Ungaria, al cărei lider este un aliat apropiat al dlui Trump, a acceptat fără echivoc invitațiile, care au fost adresate unui număr de aproximativ 60 de națiuni și au început să sosească în capitalele europene sâmbătă, potrivit diplomaților. Alte guverne au părut reticente în a face declarații publice, lăsând oficialii lor să-și exprime anonim îngrijorările cu privire la impactul asupra activității ONU. Consiliul ar urma să fie prezidat pe viață de Donald Trump și ar începe să funcţioneze prin a aborda conflictul din Gaza, apoi şi-ar extinde activitatea pentru a se ocupa şi de alte conflicte, conform unei copii a scrisorii și a unui proiect de cartă obţinute de Reuters. Statele membre ar fi limitate la mandate de trei ani, cu excepția cazului în care plătesc fiecare câte 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile consiliului și pentru a obține calitatea de membru permanent, se arată în scrisoare. „Aceasta oferă pur și simplu statutul de membru permanent țărilor partenere care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate„, se precizează într-o postare de pe X de la Casa Albă. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, le-a declarat reporterilor că țara sa este „gata să-și aducă contribuţia”, deși nu este clar dacă s-a referit în mod specific la Gaza sau la pace în sens mai amplu. Duminică, premierul canadian, Mark Carney, a declarat că este de acord în principiu cu Consiliul pentru Pace din Gaza al preşedintelui Trump, deși detaliile sunt încă în curs de elaborare. Mandatul Consiliului pentru Pace a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU doar până în 2027 și s-a concentrat exclusiv pe conflictul din Gaza. Includerea unei „carte” în scrisoarea de invitație a provocat în rândul unor guverne europene îngrijorări că noul organism ar putea submina activitatea ONU, pe care Donald Trump a acuzat-o că nu îi sprijină eforturile de a pune capăt conflictelor din întreaga lume. „Este o ‘ONU Trump’ care ignoră elementele fundamentale ale cartei ONU”, a spus un diplomat. Alți trei diplomați occidentali au spus că se pare că ar submina ONU dacă ar merge mai departe. Alți trei diplomați și o sursă israeliană au declarat că Donald Trump dorește ca noul Consiliu pentru Pace să aibă în cele din urmă un rol mai amplu, dincolo de Gaza, care să supravegheze celelalte conflicte pe care preşedintele SUA a declarat că le-a rezolvat. Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Ungariei, Australiei, Canadei, Comisiei Europene și ai unor puteri cheie din Orientul Mijlociu s-au numărat printre cei invitați să facă parte din Consiliul pentru Pace, potrivit oficialilor. „Declarând că o pace durabilă implică o judecată pragmatică, soluții de bun simț și curajul de a se îndepărta de abordări și instituții care au eșuat prea des„, se arată în document. Într-o aparentă referire la ONU, în document se adaugă că există „nevoia unui organism internațional de consolidare a păcii mai agil și mai eficient”. Donald Trump, care râvnește la Premiul Nobel pentru Pace, a afirmat în scrisoare că noul consiliu se va întruni în viitorul apropiat, adăugând: „Acest consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată așa ceva!” Într-un comentariu public ca răspuns la întrebarea unui reporter, un oficial de rang înalt al ONU nu s-a referit direct la iniţiativă, dar a spus că ONU este singura instituție cu capacitatea morală și legală de a reuni fiecare națiune, mare sau mică. „Și dacă punem la îndoială acest lucru… vom reveni la vremuri foarte, foarte întunecate”, a declarat Annalena Baerbock, președinta Adunării Generale a ONU, pentru Sky News, adăugând că depinde de fiecare stat în parte să decidă ce va face. Casa Albă a numit vineri câteva persoane care vor face parte din consiliul care va avea mai mult decât rolul de a supraveghea guvernarea temporară a Fâşiei Gaza. Printre acestea se numără secretarul american de stat Marco Rubio, trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, fostul prim-ministru britanic Tony Blair și ginerele dlui Trump, Jared Kushner. „În opinia mea, va începe cu Gaza și apoi se va ocupa de alte conflicte pe măsură ce apar„, a declarat președintele Donald Trump pentru Reuters într-un interviu acordat la începutul săptămânii acesteia. Mulți experți și susținători ai drepturilor omului au afirmat că Donald Trump la conducerea unui consiliu care supraveghează guvernarea unui teritoriu străin seamănă cu o structură colonială, în timp ce implicarea lui Tony Blair a fost criticată anul trecut din cauza rolului său în războiul din Irak și a istoriei imperialismului britanic din Orientul Mijlociu. Casa Albă nu a detaliat responsabilitățile fiecărui membru al consiliului. Printre membri nu se află niciun palestinian. Administraţia de la Casa Albă a transmis că mai mulți membri vor fi anunțați în săptămânile următoare. De asemenea, a numit un „Consiliu Executiv pentru Gaza” separat, format din 11 membri, pentru a sprijini organismul tehnocratic. Acesta i-ar include pe ministrul turc de externe, Hakan Fidan, coordonatoarea ONU pentru pace din Orientul Mijlociu, Sigrid Kaag, ministrul Cooperării Internaționale din Emiratele Arabe Unite, Reem Al-Hashimy, miliardarul israeliano-cipriot Yakir Gabay și oficiali din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Cabinetul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a precizat că componența acestui consiliu nu a fost coordonată cu Israelul și contrazice politica sa – posibil o referire la prezența dlui Fidan, deoarece Israelul se opune implicării Turciei. Guvernul israelian are, de asemenea, o relație tensionată cu Qatarul. Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a refuzat să comenteze dincolo de declarație./opopescu/dsirbu
REUTERS – 18 ianuarie
