”Criza din jurul Groenlandei: Trump amenință cu tarife vamale, UE promite un răspuns coordonat”, este titlul cu care site-ul Euronews sintetizează ultimele evoluții ale tensiunilor generate de intenția președintelui american de a prelua Groenlanda. ”Europa nu se va lăsa şantajată de SUA” a declarat premierul danez, citat de BBC, care precizează că poziţia Danemarcei este susținută și de Germania şi Olanda. Președintele francez, la rândul lui, cere aplicarea ”celei mai puternice arme comerciale” a UE, remarcă Le Figaro. Este vorba de ”instrumentul anti-coerciție”, intrat în vigoare în 2023, fără însă să fi fost folosit vreodată. O adevărată ”bazooka”, întrucât prevede ”contramăsuri radicale, inclusiv restricții pentru investiții, retragerea protecției proprietății intelectuale, suspendarea licențelor companiilor și interdicții privind accesul la achizițiile publice ale UE”, putând fi aplicat nu numai împotriva produselor importate, cât și împotriva serviciilor, explică Euractiv. Le Monde observă că și Marea Britanie ”ridică tonul într-o manieră neobișnuită” și că premierul Keir Starmer ”este din ce în ce mai dornic să abandoneze poziția sa destul de conciliantă față de președintele american”. Financial Times scrie că UE este gata să impună tarife în valoare de 93 miliarde de euro ca răspuns la amenințarea lui Trump și că Europa ar putea de asemenea amenința cu restricționarea accesului companiilor americane pe piață în perspectiva discuțiilor dificile de la Davos de săptămâna aceasta. ”Nu se întâmplă prea des ca Europa să vorbească pe o singură voce – sau să răspundă cu atâta rapiditate”, comentează CNN, titrând: ”O Europă stupefiată se trezește, în sfârșit, în fața amenințărilor lui Trump”. Duminică însă, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent a amplificat mesajul președintelui Donald Trump către aliații europeni, conform căruia SUA nu vor da înapoi în ceea ce privește preluarea Groenlandei, motivând că ”Europa este slabă”, notează Bloomberg. Wall Street Journal constată că ”în campania lui Trump pentru Groenlanda, NATO este prima victimă” și detaliază că ”amenințarea unui nou război comercial cu Europa împinge alianța transatlantică în cea mai profundă criză de la cel de-al Doilea Război Mondial”. În Congresul SUA, însă, democrații și o serie de republicani s-au arătat indignați de amenințările crescânde ale administrației la adresa Groenlandei – o retorică pe care ei au calificat-o drept lipsită de sens și posibil dăunătoare alianței NATO, iar mai mulți congresmeni au redactat chiar o lege menită să blocheze folosirea forței împotriva teritoriului, scrie The Washington Post.
Între timp, o altă propunere a președintelui american generează comentarii în presa internațională. Caracterizată de La Libre Belgique drept ”controversată”, propunerea vizează crearea unui Consiliu pentru Pace pentru care fiecare țară participantă ar trebui plătească cel puțin un miliard de dolari, conform unui proiect de statut văzut de Bloomberg. ”Un preț piperat”, consideră The Atlantic, explicând că deși ”organizația a fost concepută ca parte a efortului susținut de Națiunile Unite pentru reconstrucția și guvernarea tranzitorie a Fâșiei Gaza”, ”statutul noului consiliu, pare să-i confere o competență globală”. Potrivit Reuters, liderii mondiali se arată prudenți în ceea ce privește Consiliul pentru Pace propus de Donald Trump. ”Doar Ungaria, al cărei lider este un aliat apropiat al lui Trump, a acceptat fără echivoc invitația, care a fost adresată unui număr de aproximativ 60 de națiuni. Alte guverne au părut reticente în a face declarații publice, lăsând oficialii lor să-și exprime anonim îngrijorările cu privire la impactul asupra activității ONU”, notează agenția de știri.
În pline tensiuni geopolitice, Europa mizează pe acordul Mercosur, semnat sâmbătă de reprezentanții UE cu Paraguay, Argentina, Brazilia, și Uruguay, constată Euronews. Însă site-ul de știri ține să sublinieze că acordul riscă să inflameze euroscepticismul, în special în Franța, unde majoritatea forțelor politice se opun. Într-un articol de opinie preluat de Malta Independent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține însă că ”Într-o epocă a instabilității, acordul UE – Mercosur face Europa mai puternică”. Acordul ”va crea una dintre cele mai mari zone comerciale din lume, care se întinde pe 31 de țări și reprezintă aproape o cincime din PIB-ul global. Va consolida legăturile dintre regiunile care împărtășesc aceleași valori într-un moment în care deschiderea spre lume este amenințată. Acest lucru este cu adevărat important într-un an dominat de creșterea tarifelor și a restricțiilor comerciale – și contează nu doar pentru continentele noastre, ci și pentru economia globală” mai susține președinta Comisiei Europene în articolul de opinie.
Carolina Ciulu
