Tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană în jurul reglementării platformelor digitale au atins un nou nivel, după publicarea unui raport al republicanilor americani care acuză Bruxelles-ul de o vastă operațiune de cenzură. Sub titlul „Republicanii din SUA acuză UE”, publicația belgiană EU Observer relatează că un document de 160 de pagini al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților susține existența unei strategii coordonate a Comisiei Europene de a influența discursul politic global. Potrivit raportului, oficialii europeni ar fi organizat „peste 100 de întâlniri cu ușile închise cu platformele de socializare începând din anul 2020”, întâlniri în care „autoritățile de reglementare au avut ocazia să facă presiuni asupra platformelor pentru a cenzura mai agresiv conținutul”.
Documentul american afirmă că, sub pretextul combaterii discursului instigator la ură și a dezinformării, Bruxelles-ul ar fi urmărit de fapt reducerea la tăcere a unor teme sensibile. „Comisia a lucrat pentru a cenzura informații adevărate și discursul politic cu privire la unele dintre cele mai importante dezbateri politice din istoria recentă – inclusiv pandemia de Covid-19, migrația în masă și problemele transgender”, se arată în raport, citat de EU Observer. Pe scurt, americanii invocă așa-numitul „efect Bruxelles”, prin care reglementările europene ajung să influențeze indirect ceea ce văd utilizatorii din întreaga lume, inclusiv din SUA.
Acuzațiile au provocat o reacție fermă din partea Uniunii Europene, remarcă Le Monde. „În privința ultimelor acuzații de cenzură: pură absurditate. Complet nefondate”, a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale. „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, a subliniat acesta, adăugând că DSA „protejează acest drept în fața marilor companii din tehnologie”.
În acest climat tensionat al relației transatlantice se înscrie și subiectul alegerilor din România, abordat de publicația bulgară 24Chasa sub titlul „CE: TikTok cooperează în cadrul anchetei privind posibile interferențe în alegerile din România”. Articolul citează declarațiile purtătorului de cuvânt european, Thomas Renier, potrivit căruia TikTok este „extrem de cooperantă” în investigația deschisă de Comisie. „Acest lucru arată, de asemenea, că, dacă doriți să cooperați cu Comisia, suntem și noi bucuroși să cooperăm cu dumneavoastră”, a afirmat oficialul.
Demersul european a fost declanșat după anularea de către Curtea Constituțională a primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, câștigat de Călin Georgescu, pe fondul acuzațiilor privind o campanie coordonată pe TikTok în favoarea sa. 24Chasa amintește însă că raportul republican american contestă această interpretare, susținând că „nu există dovezi de interferențe ale Rusiei” și că măsurile UE ar fi coincis suspect cu decizia de anulare a scrutinului.
Astfel, cele trei publicații conturează imaginea unei confruntări ideologice și juridice de amploare între Washington și Bruxelles, în care miza nu este doar reglementarea giganților tech, ci chiar definiția libertății de exprimare în era digitală.
Tensiunile legate de situația din Iran sunt abordate de câteva publicații internaționale. Cotidianul britanic Financial Times scrie că „Pe fondul crescândelor tensiuni din Orientul Mijlociu, SUA și Iranul urmează să se întâlnească în Oman” și descrie încercarea de relansare a dialogului americano-iranian într-un moment extrem de fragil. Teheranul ar fi cerut ca negocierile să se concentreze strict pe dosarul nuclear și să aibă loc la Muscat, nu la Istanbul, într-un format exclusiv bilateral. „Iranienii vor să schimbe agenda, participanții și locul întrevederii”, afirmă o sursă citată, subliniind dorința de a relua „doar o nouă rundă a tratativelor nucleare anterioare”.
Contextul este însă apăsător: Donald Trump analizează „o serie de opțiuni militare”, iar oficialii occidentali sunt îngrijorați de cele „408 kg de uraniu îmbogățit” aflate aproape de nivelul utilizării militare. Iranul insistă că programul său are scop civil și refuză să includă în discuții rachetele balistice sau rețelele sale regionale. Potrivit expertei Saman Vakil, alegerea Omanului are rolul de a „ține la distanță ceilalți pioni regionali” pentru a nu complica procesul.
În contrapondere, ziarul turc Milliyet pledează pentru un format multilateral. Ankara încearcă să propună „Formula care a funcționat în Gaza”, reunind la aceeași masă statele din regiune alături de SUA și Iran. Oficiali turci afirmă că „important este să se pună bazele negocierii; Turcia va sprijini acest demers, oriunde se va putea obține pacea”.
Potrivit publicației, limitarea dialogului doar la Washington și Teheran ar ignora preocupările regionale legate de rachetele iraniene și de forțele proxy. Demersul Ankarei ar urmări cel puțin amânarea unui conflict și testarea intențiilor reale ale părților.
Optimismul este însă contrazis de presa italiană. Rai News, în articolul „Întâlnirea de vineri dintre SUA și Iran în Oman a fost anulată; pozițiile sunt «prea îndepărtate»”, anunță eșecul rundei programate. Conform surselor israeliene citate, Iranul s-ar fi retras după ce Washingtonul a refuzat să limiteze agenda doar la tema nucleară.
„În timp ce Iranul a cerut să discute exclusiv problema nucleară, americanii nu sunt dispuși să limiteze agenda negocierilor la un singur subiect”, notează Ynet, vorbind despre „poziții prea îndepărtate”. Presa israeliană susține că SUA au respins și solicitarea de mutare a discuțiilor în Oman, ceea ce a blocat definitiv formatul.
Presa internațională reamintește că Italia se pregătește de Jocurile Olimpice de Iarnă. Sub titlul „Milano câștigă aurul la gentrificare”, Washington Post descrie o Olimpiadă care riscă să dezbine orașul. Construcțiile noi ar fi accelerat creșterea prețurilor și polarizarea socială, iar activiștii sociali avertizează: „Moștenirea Olimpiadei va fi excluderea”.
Milano-Cortina este prezentată drept „cea mai dispersată geografic Olimpiadă din istorie”, însă entuziasmul public rămâne scăzut: vânzările de bilete au fost lente, iar localnicii se plâng de șantierele neterminate și trafic: „Când organizezi un eveniment mare, cetățenii sunt pedepsiți”. Pe de altă parte, este un lucru cunoscut că Milano atrage tot mai mulți bogați: „milionarii și miliardarii reprezintă acum unul din fiecare 12 locuitori”, fapt care pune presiune pe piața imobiliară.
În articolul intitulat „Meloni s-ar putea întâlni cu Vance la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice”, Corriere della Sera mută atenția pe dimensiunea politică. Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, și secretarul de stat Marco Rubio sunt așteptați la Milano, iar o întâlnire cu Giorgia Meloni este considerată „extrem de interesantă din perspectivă politică”, pe fondul relațiilor tensionate dintre Washington și UE.
Textul evocă și posibilitatea unei prezențe ucrainene la nivel înalt, legată de negocierile SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi, dar, pentru moment, Kievul ar urma să fie reprezentat discret de un oficial al sportului.
Tot despre Jocurile Olimpice citim și în La Libre Belgique, care scrie că Italia a dejucat „un atac cibernetic de origine rusă” asupra unor site-uri legate de Jocuri. Ministrul italian de externe Antonio Tajani a anunțat că au fost vizate inclusiv hoteluri din Cortina d’Ampezzo, iar autoritățile acționează pe „două axe strategice: protejarea infrastructurii IT critice și monitorizarea rețelei”.
O altă publicație italiană, Il Fatto Quotidiano, notează că atacurile au apărut la câteva zile după atacul cibernetic care a compromis site-ul web al Universității Sapienza din Roma, perturbând funcționarea mai multor filiale ale universității. „Programul care a infectat sistemul este capabil să facă datele informatice inaccesibile, prin blocarea lor cu o cheie de criptare. Dacă proprietarul dorește datele înapoi, trebuie să plătească o răscumpărare, de obicei în criptomonedă”. Parchetul din Roma a deschis o anchetă în această privință, pentru infracţiunea de acces neautorizat la sisteme informatice, mai notează cotidianul citat.
Rămânem în spațiul italian cu un articol inedit apărut pe pagina RAI NEWS: „Câini roboți pe Muntele Etna pentru a prezice viitoarele erupții vulcanice”. Un robot patruped trimis în misiune de recunoaştere pe Muntele Etna va colecta date utile pentru prezicerea erupțiilor vulcanice, reducând astfel riscurile cercetărilor la fața locului. Experimentul este realizat de o echipă de la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zürich, una dintre cele mai importante universități științifice din Europa.
Robotul, numit ANYmal, a fost trimis pe versanții vulcanului pentru a analiza gazele emise din subteran, care pot semnala schimbări în activitatea magmatică. „Vrem să prezicem când vor avea loc erupțiile și, pentru a face acest lucru, avem nevoie de date”, a explicat Julia Richter de la Laboratorul de Sisteme Robotice din Zürich. „Datorită sistemelor de inteligență artificială bazate pe algoritmi, care îi permit să învețe din mediul în care se mişcă (învățare prin consolidare), „câinele robot” învață să se orienteze autonom”. În timpul testelor, robotul a detectat emisiile de dioxid de carbon și dioxid de sulf, ale căror variații pot anticipa o erupție, mai notează Rai News./rlambru/atataru
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
