Presa internațională comentează valul seismic declanșat de publicarea dosarelor Epstein. Cel mai amplu val de documente legate de Jeffrey Epstein – peste trei milioane de e-mailuri, fotografii și înregistrări – este descris de Washington Post drept „cel mai mare scandal politic de la începutul acestui secol”. Ziarul american observă însă un paradox: epicentrul seismic nu se află în Statele Unite, ci în Europa.
„Efectele publicării dosarelor s-au văzut în SUA în dezbaterile opiniei publice. Dincolo de Ocean, însă, efectele au fost devastatoare la nivel politic”, remarcă publicația americană, și explică: „La Londra, criza a intrat direct în biroul premierului Keir Starmer, nevoit să explice numirea lui Peter Mandelson ca ambasador la Washington, deși știa de relațiile acestuia cu Epstein după condamnarea din 2008. Presiunea a produs deja o primă victimă: șeful de cabinet Morgan McSweeney a demisionat, asumându-și „întreaga responsabilitate”, iar premierul Starmer a ajuns să își ceară scuze victimelor pentru „că a crezut minciunile lui Mandelson”. Sondajele YouGov arată că jumătate dintre britanici îi vor plecarea lui Starmer din Downing Street 10.
Pe același subiect, Le Monde descrie modul în care unda de șoc a lovit Franța. Jack Lang, fost ministru al culturii și figură emblematică a stângii franceze, a anunțat că își „propune” demisia de la conducerea Institutului Lumii Arabe. „Climatul actual, care amestecă atacuri personale, suspiciuni și confuzii, este dăunător. Mă revoltă și mă dezgustă”, a scris Lang într-o scrisoare către ministrul de externe Jean-Noël Barrot. Palatul Élysée a transmis sec că „ia act de demisie”, iar Parchetul Național Financiar a deschis o anchetă preliminară. Le Monde mai amintește că numele lui Lang apare de 673 de ori în corespondența lui Epstein. Pe de altă parte, agenția Reuters notează că acest caz a reaprins în Franța dezbaterea despre relațiile dintre elitele politice și lumea marilor averi: „Pentru Paris, dosarele Epstein nu sunt doar un scandal moral, ci o criză de încredere în vechea clasă politică”.
Dacă Franța trăiește un șoc simbolic, Norvegia se confruntă cu unul penal. Cotidianul Verdens Gang (VG) anunță că Thorbjørn Jagland – fost prim-ministru, fost președinte al Comitetului Nobel și fost secretar general al Consiliului Europei – este anchetat pentru „suspiciuni de corupție gravă”. Økokrim, autoritatea norvegiană pentru combaterea criminalității economice, a declarat că „există un temei rezonabil pentru a investiga”, întrucât Jagland ocupa funcții-cheie în perioada vizată de documente. Potrivit anchetei, Jagland ar fi cerut în 2014 sprijin financiar pentru o locuință la Oslo și ar fi avut contacte extinse cu Epstein, descrise de el drept „activitate diplomatică normală”. „Corupția gravă se pedepsește în Norvegia cu până la zece ani de închisoare”, mai notează publicația de la Oslo. Reuters arată că guvernul de la Oslo a inițiat procedura de ridicare a imunității lui Jagland, un pas rar în democrația norvegiană. Premierul actual a afirmat că dezvăluirile „ridică numeroase întrebări care trebuie să primească răspuns”.
În fine, Die Welt pune accent pe dimensiunea europeană a crizei, vorbind despre „un efect de domino care atinge instituții considerate până acum intangibile”. Ziarul notează că ancheta din Norvegia este „prima cu adevărat penală declanșată în Europa pe baza noilor dosare”.
Pe de altă parte, la Washington reacția a fost mult mai rece. Publicația germană subliniază că, în contrast cu SUA, „statele europene tratează dezvăluirile nu ca pe o bătălie mediatică, ci ca pe o problemă de securitate instituțională”.
Deși Donald Trump este menționat de mii de ori în dosare, subiectul nu a dominat agenda în SUA. „Legătura cu Epstein este deja integrată în percepția asupra președinției lui Trump”, explică Washington Post, sugerând că publicul american s-a obișnuit cu un nivel de scandal pe care europenii îl resimt ca șocant. „Ceea ce în America pare un zgomot de fundal, în Europa devine o criză de legitimitate”, conchide pe acest subiect publicația madrilenă El Pais.
Debutul Jocurilor Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 a fost umbrit de scene pe care organizatorii nu și le-ar fi dorit în niciun cadru oficial, remarcă presa internațională. Reuters descrie o capitală lombardă transformată în câmp de confruntare, unde „poliția a folosit tunuri cu apă împotriva protestatarilor care aruncau fumigene și artificii”. „Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a denunța costurile uriașe ale competiției, creșterea chiriilor și impactul de mediu al noilor infrastructuri. „Nu suntem împotriva sportului, ci împotriva unui model de oraș construit pentru turiști și corporații”, a declarat pentru agenție un manifestant.
Pe același subiect, Reuters notează că tensiunile au fost alimentate și de prezența, în dispozitivul de securitate, a unor agenți americani de imigrație, fapt perceput de activiști drept o „importare a politicilor represive”. Pe de altă parte, Euronews pune accentul pe dimensiunea civică a mobilizării. Sub titlul „Protestatarii denunță JO nesustenabile”, canalul european arată că organizații de mediu, sindicate și asociații de locatari au format un front comun. „Milano nu are nevoie de noi arene de lux, ci de locuințe accesibile”, citează postul o reprezentantă a rețelei „No Olimpiadi”. Reportajul descrie pancarte împotriva „gentrificării olimpice” și temeri că, după închiderea competiției, orașul va rămâne cu datorii și cartiere și mai scumpe. Pe scurt, „protestele nu contestă sportul, ci modelul de dezvoltare din spatele lui”, precizează Euronews.
Presa italiană vorbește despre „două orașe (Milano) paralele”: cel al sponsorilor și al vedetelor sportive și cel al cartierelor unde chiriile au explodat. „Jocurile au devenit un accelerator al tensiunilor sociale”, scrie cotidianul milanez, în timp ce autoritățile locale promit că beneficiile economice vor depăși costurile. Pentru guvernul Meloni, competiția trebuie să fie o vitrină a Italiei moderne. Pentru mii de locuitori, ea este însă dovada unui oraș „vândut investitorilor”, mai scrie Corriere.
Pe un ton mult mai dur, agenția italiană ANSA redă reacția fără echivoc a premierului Giorgia Meloni după violențele de sâmbătă:
„Mii și mii de italieni muncesc din greu pentru ca totul să funcționeze fără probleme. Mulți sunt voluntari pentru că vor ca națiunea lor să facă o impresie bună. Ceilalți sunt dușmanii Italiei și ai italienilor, care protestează «împotriva Jocurilor Olimpice», făcând ca aceste imagini să ajungă la televiziunile din întreaga lume, iar alții taie cablurile de cale ferată pentru a împiedica plecarea trenurilor.”
Meloni a transmis „solidaritate poliției, orașului Milano și tuturor celor care își vor vedea munca subminată de aceste bande de criminali”.
ANSA subliniază că executivul vede protestele nu ca expresie civică, ci ca atac la adresa ordinii publice și a imaginii Italiei. „Italia nu se va lăsa intimidată de minorități violente”, a transmis Meloni, în timp ce Comitetul Olimpic Internațional a cerut calm și protejarea „spiritului olimpic”.
Pe măsură ce Europa urmărește Jocurile Olimpice de iarnă din Italia, presa relatează că, în Peninsula Iberică, furtuna Leonardo a lovit sever, provocând ploi torențiale, inundări extinse și evacuări în masă. Râurile și rezervoarele se află la niveluri critice, iar autoritățile au mobilizat mii de persoane pentru intervenții de urgență în regiuni precum Andaluzia, unde 14 râuri și 10 baraje sunt la risc extrem de overflow, transmite Reuters.
De la Madrid, El Pais explică consecințele sociale și politice ale inundațiilor: de la evacuări masive până la perturbări ale vieții publice și electorale. „Furtuna Leonardo a forțat evacuarea populațiilor din zonele apropiate râului Tejo din Portugalia și a pus sub presiune organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în țara vecină, întrucât multe sectoare rurale și urbane erau izolate și sub amenințarea creșterii nivelului apelor. Situația rămâne „critică” în multe localități, iar autoritățile explorează posibilitatea unor centre de vot alternative. O altă publicație spaniolă, La Razón, oferă un tablou dur al impactului ultimelor furtuni, evidențiind că peste 1.100 de persoane au fost deja evacuate în Spania și Portugalia din cauza inundațiilor și a alunecărilor de teren provocate de furtuna Marta, care a urmat celei denumite Leonardo. „Bilanțul este dramatic: Drumuri blocate, trafic suspendat pe rute cheie și rețele feroviare afectate îngreunează răspunsul de urgență, în timp ce comunitățile încearcă să se adapteze la o nouă realitate meteorologică extremă”, mai notează publicația spaniolă.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă Rador, 9 februarie)/rlambru/dsirbu
RADOR RADIO ROMÂNIA, 9 februarie
