Nu, trecerea la euro nu a generat scumpiri majore în Bulgaria, inflația lunară în ianuarie a fost de 0,6%

”Creșteri record”, chiar ”dublări ale prețurilor la produsele de bază” au fost expresiile vedetă în relatările din presa din România despre efectul trecerii la euro în Bulgaria, creând impresia unui adevărat dezastru pentru cetățeni. A fost, într-adevăr, așa? Datele centralizate din prima lună de la introducerea monedei unice europene contrazic aceste titluri alarmiste.

CONTEXT

Bulgaria a devenit de la 1 ianuarie 2026 cel de-al 21-lea membru al zonei euro. În mod firesc, evenimentul a generat un interes puternic în România, mai ales că, dincolo de vecinătatea imediată, la un moment dat și țara noastră ar trebui să facă acest pas.

Titlurile predominante din presa românească, în special în prima jumătate a lunii ianuarie, au descris mai degrabă efecte teribile pentru consumatorii bulgari. Principalele posturi de televiziune, dar și publicații online importante din România au vorbit despre un val de scumpiri, creșteri record, record de scumpiri chiar și cu 100%, scumpiri fără precedent.

Site-ul televiziunii Realitatea merge și mai departe și vorbește despre ”surpriza neplăcută” pentru românii care fac cumpărături în Bulgaria.  ”Ce au pățit bulgarii după ce au trecut la euro? Prețurile au sărit în aer, surpriză neplăcută pentru românii care cumpărau din țara vecină”. ”Sunt creșteri record de prețuri în Bulgaria, după trecerea la Euro. În mod șocant, costul produselor de bază, precum pâinea, aproape s-au dublat în doar 48 de ore. În acest context, bulgarii se tem că vor deveni și mai săraci, după această decizie”. ”În locul predictibilității a apărut neliniștea, alimentată de scumpiri rapide la produse și servicii frecvent accesate inclusiv de români”.

Majoritatea relatărilor de acest tip pornesc de la un articol apărut în publicația bulgară Novinite, unde se vorbește despre o slăbiciune instituțională a statului bulgar de organiza o tranziție cât mai puțin haotică și mai ales de a preveni exploatarea mecanismului de conversie de către comercianți pentru a-și crește profiturile. Articolul vorbește despre practici speculative în primele zile, în care unii comercianți au profitat de justificarea erorii tehnice pentru a trece prețul în euro la aceeași valoare cu cel în leva (ceea ce în practică a însemnat, într-adevăr, o dublare întrucât rata de schimb era de 2 leva la 1 euro, dar situațiile au fost strict punctuale și au fost corectate ca fiind erori tehnice).

Totuși, în ciuda explicațiilor din articolul publicației bulgare care descrie situații punctuale, titlurile din presa românească lasă impresia unor scumpiri generalizate, cu dublări de prețuri la alimente de bază, inclusiv la pâine, deși în articolul din Novinite, se dă doar exemplul unui sortiment de pâine, care a înregistrat o creștere de la 0,89 leva la data de 31 decembrie la 1,19 leva (0,61 euro) pe 2 ianuarie, ceea ce înseamnă procentual 33%, deci, în niciun caz o dublare, așa cum s-a relatat în presa românească.

Între timp, știrile din presa românească au început să prezinte o realitate mai puțin dramatică. De exemplu, site-ul postului de televiziune Pro-Tv scrie, o lună mai târziu: ”Introducerea euro în Bulgaria se desfăşoară conform aşteptărilor, tranziţia are un efect limitat şi temporar asupra preţurilor, majorând inflaţia lunară în ianuarie cu un nivel estimat de 0,3 – 0,4 puncte procentuale”.

 Însă titlurile dramatice despre dublări de prețuri și scumpiri record și-au făcut efectul și au generat o viralizare pe rețelele de socializare a ideii că adoptarea monedei euro este o măsură cu efect devastator și se întâmplă ”sub comanda Bruxelles-ului”. ”Record de scumpiri în Bulgaria după trecerea la euro. Pâinea și produsele de bază s-au dublat. Așa e în UE”, a fost una dintre postările distribuite de mai multe conturi de Facebook. O altă postare care a strâns pe TikTok aproape 40.000 de like-uri susține că există chiar o triplare a prețului la pâine, iar Bulgaria ”a fost împinsă în prăpastie, fără frâne și fără protecție”, ”cu Bruxelles-ul la comandă”. Mai exact în postare se spune printre altele: ”Bulgaria trece la euro. Pâinea urcă de la 2,50 lei la 7,50 lei, adică de trei ori mai mult peste noapte. Oficial, Bulgaria a intrat în zona euro, în realitate a fost împinsă în prăpastie, fără frâne și fără protecție. …. În plină criză politică, cu spatele la zid, cu Bruxelles-ul la comandă, Bulgaria a fost pusă pe pilot automat spre zona euro, cu o inflație cosmetizată la 2,7% si o economie incapabilă să absoarbă șocul”.

VERIFICARE

Pe parcursul lunii ianuarie, au apărut în presa din Bulgaria mai multe articole cu date concrete legate de prețurile de dinainte și de după trecerea la euro. De exemplu, aceeași publicație citată mai sus, Novinite, a oferit încă de la data de 11 ianuarie o estimare generală pentru prima săptămână din ianuarie, în care majorarea în ansamblu a prețurilor angro la produsele alimentare era de circa 1,63% la nivel național față de ultima săptămână din decembrie. Deci, în mod evident, o creștere în ansamblu de sub 2% nu avea cum să ducă la un val de scumpiri record și cu atât mai puțin la dublări de prețuri la produsele de bază.

Am așteptat însă primele date oficiale bazate pe monitorizarea primei luni de trecere la euro și mai ales datele oficiale legate de inflația din luna ianuarie, pentru a avea o imagine mai clară.

Comisia pentru Protecția Consumatorilor din Bulgaria a creat un site accesibil publicului larg pentru monitorizarea prețurilor de vânzare a bunurilor din componența coșului de consum. Începând cu 1 ianuarie 2026, lanțurile de magazine cu amănuntul au fost obligate, în temeiul articolului 55b din Legea privind introducerea monedei euro, să transmită date privind prețurile bunurilor în euro. Concret, prin intermediul site-ului „Cât costă”, în care comercianții de alimente și rețeaua de farmacii transmit prețul a 1.500 de produse în fiecare zi se poate urmări evoluția fiecărui produs, a explicat Alexander Koliacev, șeful Comisiei pentru Protecția Consumatorului din Bulgaria. Koliacev a declarat în fața Parlamentului de la Sofia, la data de 11 februarie, că în ciuda unor probleme punctuale legate de prețuri, trecerea la euro a decurs bine. De la începutul perioadei în care este în vigoare Legea privind introducerea monedei euro în Bulgaria, au avut loc aproape 7.000 de verificări, au fost întocmite circa 700 de procese verbale de constatare și au fost emise peste 170 de acte de contravenție. ”Faptul că doar 10% din verificările efectuate se încheie cu constatarea de nereguli înseamnă că piața este liniștită, stabilă, iar tranziția către noua monedă merge chiar mai bine decât ne așteptam”, a mai spus Koliacev, conform unui material informativ postat pe site-ul Comisiei pentru Protecția Consumatorului din Bulgaria.

Datele preliminare legate de inflație, publicate la 16 februarie de Institutul Național de Statistică din Bulgaria arată o rată lunară de 0,6% în luna ianuarie, prezentând o ușoară creștere față de luna decembrie a anului trecut, când rata lunară a fost 0,1%, dar o tendință de scădere la nivel anual. Inflația anuală în ianuarie 2026, comparativ cu ianuarie 2025, a fost de 3,5%. Inflația medie anuală pentru perioada februarie 2025 – ianuarie 2026 față de perioada februarie 2024 – ianuarie 2025 a fost de 4,6%.

Institutul bulgar de statistică prezintă și o situație comparată a prețurilor pe categorii de produse.  În ianuarie 2026, față de luna precedentă, s-a înregistrat o creștere a prețurilor la grupele:

„Îngrijire personală, protecție socială și diverse bunuri și servicii” – o creștere de 1,8%;

„Servicii de restaurant și hoteluri” – o creștere de 1,6%;

„Asigurări și servicii financiare” – o creștere de 1,3%;

„Divertisment, sport și cultură” – o creștere de 1,2%;

„Produse alimentare și băuturi nealcoolice” – o creștere de 0,9%;

„Asistență medicală” – o creștere de 0,9%;

„Mobilier pentru locuințe, bunuri și servicii de uz casnic” – o creștere de 0,9%;

„Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” – o creștere de 0,8%;

„Servicii de educație” – o creștere de 0,7%;

„Băuturi alcoolice, produse din tutun și medicamente” – o creștere de 0,5%;

„Transport” – o creștere de 0,1%.

Scăderi s-au înregistrat la:

„Îmbrăcăminte și încălțăminte” – o scădere de 4,0%;

„Informații și comunicații” – o scădere de 0,3%.

Institutul bulgar de Statistică oferă și exemple concrete de creșteri sau scăderi la diverse produse în ianuarie 2026. Concret, au crescut prețurile următoarelor produse alimentare, unde există o sezonalitate importantă: ardei – cu 16,4%, varză – cu 11,8%, roșii – cu 11,2%, castraveți – cu 6,0%, ceapă verde și praz – cu 5,2%, ciuperci – cu 4,4%, pește congelat – cu 3,0%, brânză – cu 2,8%, orez – cu 2,7%, pește proaspăt și congelat – cu 2,1%, banane – cu 1,9%, margarină – cu 1,7%, ţuică – cu 1,7%, carne de vită – cu 1,6%, ceai – cu 1,5%, vinuri – cu 1,5%, ouă – cu 1,4%, făină – cu 1,3%, cafea – cu 1,2%, paste făinoase – cu 1,1%, cârnați neperisabil – cu 1,1%, carne de pasăre – cu 1,0%, sucuri de fructe – cu 0,8%, lapte integral – cu 0,7%, băuturi carbogazoase – cu 0,7%, brânză de vaci – cu 0,6%, carne tocată – cu 0,4%, pâine albă – cu 0,2% și altele.

Au scăzut prețurile următoarelor produse alimentare: legume rădăcinoase (morcovi și sfeclă roșie) – cu 4,5%, legume cu frunze – cu 3,8%, fasole – cu 3,4%, cereale integrale – cu 3,2%, ceapă galbenă – cu 3,0%, cartofi – cu 2,3%, linte – cu 2,0%, lapte proaspăt cu conținut scăzut de grăsime – cu 1,9%, citrice – cu 1,9%, măsline – cu 1,9%, miere – cu 1,7%, sare – cu 1,6%, zahăr – cu 1,2%, pâine „Dobrogea” – cu 0,9%, carne de porc – cu 0,9%, ciocolată și produse din ciocolată – cu 0,9%, mere – cu 0,8%, cârnați afumați – cu 0,7%, usturoi – cu 0,6%, oțet – cu 0,6%, iaurturi – cu 0,5%, băuturi cu cacao – cu 0,4% și altele.

La grupele de bunuri și servicii nealimentare, s-a înregistrat o creștere a prețurilor la: taxa pentru eliberarea unui act personal – cu 18,9%, aparate electrice pentru igienă personală și înfrumusețare – cu 7,7%, servicii veterinare – cu 5,7%, cursuri de conducere auto – cu 4,4%, servicii de frizerie și coafură și servicii de înfrumusețare – cu 3,1%, întreținerea și repararea aparatelor electrocasnice – cu 3,0%, servicii de divertisment și sport – cu 2,7%, produse cosmetice – cu 2,4%, mașini de spălat și uscătoare – cu 2,2%, ziare – cu 2,1%, centrale termice – cu 1,9%, asigurări aferente aparatelor electrocasnice – cu 1,9%, materiale pentru reparații curente și întreținerea locuințelor – cu 1,8%, servicii de restaurant – cu 1,6%, servicii de cazare – cu 1,6%, peleți – cu 1,4%, aparate de aer condiționat – cu 1,4%, produse de igienă personală – cu 1,3%, mașini de spălat vase – cu 1,2%, servicii la pachet pentru vacanțe și excursii turistice în țară – cu 1,2%, aparate electrocasnice mari de gătit – cu 1,0%, produse și preparate pentru curățenia locuinței – cu 0,9%, lemne pentru încălzire – cu 0,7%, gaz propan-butan  – cu 0,4%, țigări – cu 0,4% și altele.

În ceea ce privește bunurile și serviciile nealimentare, s-a înregistrat o scădere a prețurilor la: îmbrăcăminte – cu 4,3%, zboruri internaționale – cu 3,9%, încălțăminte – cu 3,1%, aparate de încălzire – cu 2,2%, alimentare centrală cu gaz – cu 1,4%, motorină – cu 1,1%, lubrifianți pentru motoare – cu 0,7%, benzină A100N – cu 0,5%, laptopuri – cu 0,5%, benzină A95N – cu 0,3%, cărbune – cu 0,2%, computere personale cu desktop – cu 0,2% și altele.

O creștere a prețurilor a fost înregistrată la serviciile medicale – cu 7,9%, laboratoare medicale – cu 3,6% și servicii stomatologice – cu 2,8%, în timp ce prețurile medicamentelor au rămas neschimbate.

După cum conchide Novinite într-o analiză, datele din luna ianuarie indică o creștere modestă legată de tranziția la zona euro, în mare parte datorată efectelor de rotunjire, estimată la până la 0,5% per ansamblu, cea mai vizibilă creștere fiind în sectorul serviciilor, care oricum înregistraseră deja o scumpire semnificativă în anul 2025, deci înainte de trecerea la euro.

Spre comparație, în România, inflația anuală a fost de 9,62% în ianuarie 2026,  cu o creștere lunară a prețurilor de 0,86% față de decembrie 2025, conform datelor Institutului Național de Statistică din România.

Însă chiar dacă trecerea în sine la euro nu a avut un efect semnificativ asupra prețurilor în Bulgaria, orice ”rontunjire” poate amplifica sentimentul de nemulțumire în rândul populației ajunse deja la limita suportabilității după niște ani de creșteri cu adevărat explozive ale prețurilor. Inflația cumulată măsurată pentru ultimii trei ani (ianuarie 2026 față de ianuarie 2023) este de 11,5%, iar pentru ultimii cinci ani (ianuarie 2026 față de ianuarie 2021) este de 42,1%, potrivit datelor aceluiași Institut Național de Statistică din Bulgaria.

CONCLUZIE

Nu, trecerea la euro nu a adus scumpiri majore în Bulgaria. Datele din luna ianuarie indică o inflație anuală în scădere și o creștere modestă a prețurilor la nivel lunar legată de tranziția la moneda unică, în mare parte datorată efectelor de rotunjire, estimată la circa 0,5% per ansamblu, cea mai vizibilă creștere fiind în sectorul serviciilor. Însă adoptarea monedei în Bulgaria vine într-o perioadă în care populația se află într-o situație financiară dificilă, după inflația cumulată care în ultimii cinci ani a depășit 40%.

Autor: Carolina Ciulu

Documentarea și traducerile din presa și site-urile oficiale din Bulgaria au fost realizate de Mirela Petrescu, jurnalist al Agenției Rador, specializat în spațiul bulgar.