Actualitatea nord-americană ține din nou capul de afiș al presei internaționale. Agenții serviciilor secrete americane au împușcat și ucis un bărbat care a pătruns în perimetrul securizat al proprietății Mar-a-Lago a președintelui Donald Trump duminică dimineața devreme, anunță Washington Post citând un comunicat al Serviciilor Secrete, care au precizat că Trump nu se afla la Mar-a-Lago în acest weekend.
Individul, identificat ca Austin Tucker Martin, un bărbat alb în vârstă de 21 de ani, avea asupra sa un recipient cu benzină și o pușcă. Somat de agenți, el a lăsat jos recipientul și „a ridicat pușca într-o poziție de tragere”. „În acel moment, adjunctul șerifului și cei doi agenți Secret Service au deschis focul” și l-au împușcat mortal pe bărbat, care a murit la fața locului, a spus purtătorul de cuvânt al Serviciilor Secrete, citat de Washington Post. Familia lui Martin îl dăduse dispărut sâmbătă. Niciun ofițer nu a fost rănit în incidentul de la Mar-a-Lago. Publicația reamintește că Trump a supraviețuit în cazul a două tentative de asasinat, ambele în anul electoral 2024, evenimente care au influențat alegerile din acel an și au jucat un rol semnificativ în construirea imaginii politice a celui de-al doilea mandat al lui Trump.
O altă publicație americană, New York Times, comentează decizia Curții Supreme a Statelor Unite, care a declarat ilegale mare parte din taxele vamale impuse de liderul de la Casa Albă. „Trump pare hotărât să continue experimentul lansat de el în ultimul an pentru economia Staelor Unite – un experiment care a ridicat taxele vamale la niște cote nemaiîntâlnite de prin anii 1930”. „Am doborât orice record de până acum și continuăm să o facem”, a spus președintele, făcând referire la taxele vamale. Ca reacție la decizia Curții Supreme, a mai declarat că va impune un set nou de taxe, inclusiv o taxă suplimentară generală de 10%. Apoi, sâmbătă, Trump a majorat brusc taxele la 15% – limita permisă de noua prevedere legală la care apela. După cum amintește New York Times, taxele vamale reprezintă în opinia liderului american antidotul la globalizare – o modalitate de a forța mai multe companii să revină în Statele Unite, de a reduce dependența Americii de produse din străinătate și de a diminua deficitul comercial.
Dar, subliniază New York Times, dovezile economice de până acum nu au fost în favoarea sa. În loc să aducă producția vizată înapoi, în Statele Unite, taxele lui Trump par să fi dus în mare parte la o reorganizare a comerțului, cu niște costuri mai mari pentru companiile americane.
Washington Post remarcă, la rândul său, faptul că instanța supremă a petrecut un an aprobând aproape fiecare politică a președintelui Donald Trump care i-a fost prezentată, dar, într-o schimbare bruscă vineri, judecătorii au anulat ceea ce este, probabil, piesa centrală a agendei președintelui: tarifele vamale extinse. Acea decizie, împreună cu o hotărâre de la sfârșitul lunii decembrie care a blocat desfășurarea Gărzii Naționale de către Trump la Chicago, au marcat primele decizii importante ale judecătorilor Curții Supreme împotriva președintelui. Este posibil să urmeze și altele. Privite împreună, aceste hotărâri și audieri ar putea semnala începutul unei noi și tensionate etape în relațiile dintre un președinte care încalcă limitele puterii sale și judecătorii însărcinați să controleze excesele puterii executive și legislative, apreciază publicația americană.
De cealaltă parte a Atlanticului, presa se arată îngrijorată de evoluțiile negocierilor dintre Washington și Teheran. Le Monde notează că ministrul iranian de externe, Abbas Araghtchi, a menționat o posibilă nouă întâlnire cu delegația americană, joia viitoare, în Elveția, pentru a discuta programul nuclear, aflat în centrul disputelor dintre cele două țări.
„Pentru moment, negociem doar aspectul nuclear și nu este abordat niciun alt subiect”, a adăugat oficialul iranian. Cu toate acestea, Le Monde a aflat că Statele Unite ar dori să discute și despre rachetele balistice ale Iranului și despre sprijinul acestuia pentru grupările armate din regiune ostile Israelului. „Dacă Statele Unite ne atacă, avem pe deplin dreptul să ne apărăm”, a adăugat șeful diplomației de la Teheran.
Cele două țări au încheiat marți, lângă Geneva, o a doua rundă de discuții indirecte, în cadrul unei medieri omaneze, în timp ce Washingtonul a trimis două portavioane în regiune, precizează Le Monde.
Țările occidentale suspectează Iranul că încearcă să obțină arma nucleară, lucru pe care acesta îl neagă, insistând totodată asupra dreptului său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile.
Iranul încearcă, la rândul său, să negocieze ridicarea sancțiunilor care îi sufocă economia de decenii, provocând o hiperinflație cronică și o depreciere puternică a monedei naționale, rialul, fenomen care s-a accentuat în special în ultimele luni și a declanșat proteste ample în decembrie.
Publicația turcă Sabah scrie că, în contextul tensiunilor dintre Iran și SUA, toată lumea vorbește despre o posibilă intervenție militară distructivă sau un război regional. Fără îndoială, după o desfășurare militară atât de masivă, echivalentă cu aproape o treime din capacitatea Marinei și Forțelor Aeriene ale SUA, o retragere pare foarte dificilă pentru președintele american Donald Trump. Mai mult, după războiul verbal dintre Trump și liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, care a dus la o escaladare considerabilă a tensiunilor în anumite momente, aproape toată lumea se așteaptă ca butonul rachetelor să fie apăsat.
Jocurile Olimpice de Iarnă s-au încheiat duminică seara cu o ceremonie grandioasă la Arena din Verona, citim în Corriere della Sera. După o incursiune culturală în istoria muzicii italiene, de la opera lirică la muzica de film și la hiturile pop și tehno, spectacolul i-a omagiat pe sportivi, medaliați sau nu, și a transmis ștafeta viitoarelor gazde ale Olimpiadei de Iarnă, French Alpes 2030. „Flacăra olimpică s-a stins, dar lumina ei rămâne cu noi!”, au spus organizatorii la finalul ceremoniei.
Ruxandra Lambru
