Președintele Franței, Emmanuel Macron, este acuzat că cere normalizarea relațiilor cu Moscova și că propune o nouă alianță cu Rusia. Declarațiile sale, chiar și scoase din context, nu indică însă o schimbare de direcție a politicii Parisului
CONTEXT
Pe data de 10 februarie a.c., președintele Franței, Emmanuel Macron, a acordat un interviu la Palatul Elysee presei internaționale, publicat ulterior de mai multe cotidiene europene (El Pais, Le Monde, Süddeutsche Zeitung). În interviu, liderul francez a îndemnat Europa se concentreze pe propria securitate și să iasă din statutul de „minoritate geopolitică”, care doar asistă la deciziile luate de alții (făcând aluzie la Statele Unite și Rusia).
În spațiul mediatic din România au circulat însă informații conform cărora Macron ar cere normalizarea relațiilor cu Rusia și chiar ar propune o alianță cu Moscova împotriva… SUA.
Pe data de 10 februarie, pe site-ul active news putea fi citit titlul: „Șoc înainte de summit-ul UE: Macron cheamă Europa la război cu Trump și cere normalizarea relației cu Rusia”. În sprijinul acestei afirmații sunt aduse citate dintr-un interviu acordat de președintele Franței mai multor cotidiene internaționale, însoțite de comentariile autorului postării:
„Președintele Franței susține că omologul său american încearcă să „dezmembreze” Uniunea Europeană și a cerut țărilor membre să se pregătească de o confruntare cu Statele Unite și cu Dolarul. Emmanuel Macron încearcă încă o dată să preia manșa UE și să dicteze liniile politice ale Uniunii. Cu două zile înainte de summit-ul liderilor europeni /…./ Macron sună goarna, încercând să pună Europa pe picior de război politic cu Statele Unite. În acest scop, el a acordat un amplu interviu câtorva publicații europene, sperând să dea astfel ideilor sale un răsunet cât mai mare. Liderul francez consideră că Europa ar trebui să folosească „momentul Groenlanda” ca pe un semnal de alarmă și să ia măsuri ce – crede el – ar fi trebuit luate de mult.
E vorba mai ales de scoaterea Bătrânului Continent de sub influența americană.
Macron a explicat că administrația Trump este „în mod deschis antieuropeană”, urmărind „dezmembrarea”UE.
El a declarat că Statele Unite „se îndepărtează de statul de drept” și a anticipat că vor apărea tensiuni suplimentare cu Trump, inclusiv pe subiectul reglementării tehnologiei digitale. „SUA, în lunile următoare – acest lucru este sigur – ne vor ataca din cauza reglementărilor digitale”, a spus Macron.
Tradus liber: Trump se opune cenzurii pe care UE vrea să o impună. Ultimele ciocniri pentru cenzurarea rețelei X a lui Elon Musk par să fie de-abia începutul războiului digital transatlantic.
La tentativa de „reglementare” a platformelor tehnologice americane de către Bruxelles, Washingtonul va riposta cu tarife astronomice, care pot pune pe butuci fragila economie europeană.
Însă probabil cel mai interesant aspect al mega-interviului este că /…./ Macron cere o normalizare a relațiilor UE cu Rusia.
„Geografia noastră nu se va schimba. Ne place sau nu, Rusia va fi tot acolo și mâine. Și se pare că este chiar la ușa noastră. Este important să organizăm reluarea unei dezbateri europene cu Rusia. Fără a fi naivi, fără a pune presiune pe ucraineni, dar fără a depinde de o terță persoană în această chestiune (…).
„Va trebui să construim o nouă arhitectură de securitate în Europa împreună cu Rusia”, încheie analiza autorul Active News.
(captură de ecran după articolul postat de Active News
Astfel, pe pagina de Facebook a realizatoarei Metropola TV Oana Lovin, pe data de 18 februarie a apărut următorul clip video însoțit de comentariul autoarei, sub titlul: „Macron vrea alianță cu Rusia! Unde-s ăia cu Marș la Moscova?”
(captură de ecran de pe pagina https://www.facebook.com/watch/?v=1772303820107546&ref=sharing)
”Șoc, înainte de summitul UE, Macron cheamă Europa la război cu Trump și cere normalizarea relațiilor cu Rusia”. ”Astăzi s-a întâlnit Macron cu Trump, au vorbit ei ce au vorbit, asa în condițiile în care vorbise și Rusia cu Trump și au făcut niște acorduri de 12 miliarde și acum a venit Macron, se pare că Rusia este curtată efectiv, nu știu cine câștigă războiul la graniță, dar războiul economic sigur îl câștigă Rusia, din moment ce are deal-uri cu NATO, cu SUA și acuma aflăm că pare că și Europa cu domnul Macron… parcă nu e așa rea Rusia”….
”Vă citesc cu citat, deci nu citesc din Călin Georgescu, vă citesc din domnul Macron cu ghilimele: Geografia noastră nu se va schimba /…./ ne place sau nu, Rusia va fi tot acolo și mâine /…/ și este chiar la ușa noastră. Este important să organizăm reluarea unei dezbateri europene cu Rusia. Fără a fi naivi, fără a pune presiune pe ucraineni, dar fără a depinde de o terță persoană în această chestiune. Va trebui să construim o nouă arhitectură de securitate în Europa împreună cu Rusia”.
Postarea citată are peste 165.000 de vizualizări și circa 600 de comentarii.
Pe 11 februarie, un comentariu similar putea fi întâlnit pe pagina de Facebook Notabn, care plusează în privința declarațiilor liderului francez: „Macron: Trebuie să reluăm relațiile cu Rusia, altfel dispărem în cinci ani!”
Păi cum adică? Ne întâlnim cu dictatorul, cu criminalul? Vreți pace? Păi cine a cerut pace în ultimii patru ani era etichetat putinist, anti european, trumpist. E plin aici de mari analiști, jurnaliști. Așadar președintele francez Emmanuel Macron le-a cerut „mai multor colegi europeni” să reia discuțiile cu Rusia”.
În același interviu, Macron explică modul în care Europa trebuie să se poziționeze între Rusia, China și SUA.
„Trebuie să ne întrebăm: Vrem să fim spectatori – sau participanți? Dacă vrem să fim spectatori, atunci asta duce la o supunere fericită. Nu deranjăm pe nimeni, încercăm să fim drăguți cu americanii, iar cu chinezii, continuăm ca înainte.
VERIFICARE
Președintele Franței este într-adevăr într-o ofensivă diplomatică ce are ca scop revigorarea unității europene și asigurarea comună a securității Bătrânului Continent. Dar în niciuna dintre afirmațiile sale nu susține încheierea unei alianțe cu Rusia și declanșarea unui război împotriva SUA.
În interviul acordat mai multor ziare europene, la care face trimitere postarea Oanei Lovin, dar și comentariile Active News și Notabn, președintele Franței nu lasă loc de interpretări în privința intențiilor dale în relația cu Rusia. În continuare un fragment din interviul publicat de EL PAÍS:
„EL PAÍS: Săptămâna trecută, consilierul dumneavoastră diplomatic s-a aflat la Moscova pentru a explora posibilitatea reluării dialogului între Franța și Rusia. În ce stadiu se află acest demers?
- Macron: Am oprit dialogul în primăvara anului 2022, după crimele de război și alte atrocități. Nu ducea nicăieri. Și nu avea niciun sens să reluăm dialogul în plin război. Acum, nivelul pierderilor și al uzurii de ambele părți face legitimă luarea în considerare a încheierii acestuia. Și, de câteva luni, emisarii americani au reluat discuțiile. Reflecția mea este foarte simplă. Vrem să delegăm această discuție altora? Geografia noastră nu se va schimba. Fie că ne place sau nu, Rusia va fi tot acolo și mâine. Și se întâmplă să fie chiar la ușa noastră. Este important să structurăm reluarea unei dezbateri europene cu ei. Fără a fi naivi, fără a exercita presiuni asupra ucrainenilor, dar fără a depinde de o terță parte în această dezbatere. Și ce am obținut acum? Confirmarea că Rusia nu dorește pacea în acest moment. Dar, mai ales, am reconstruit aceste canale de dialog la nivel tehnic. Dorința mea este să împărtășesc acest lucru cu partenerii mei europeni și să avem o abordare bine organizată.
EL PAÍS: Cum va fi structurat acest dialog?
- Macron: Fără prea mulți interlocutori, cu un mandat specific, o reprezentare simplă. În ziua în care va veni pacea, aceasta va afecta și Europa. Garanțiile de securitate sunt reprezentate de coaliția voluntarilor. Coaliția voluntarilor reprezintă 80% dintre europeni. Și va trebui să construim o nouă arhitectură de securitate în Europa împreună cu Rusia. Prosperitatea de mâine îi privește pe europeni. Sau ați prefera ca ambasadorii și emisarii americani să negocieze în numele dumneavoastră data aderării Ucrainei la UE? Este vorba despre realism și respect de sine. Să nu ne fie teamă să fim noi înșine. Este în interesul Europei. De aceea vreau ca Europa să se așeze la masa negocierilor pentru pace cât mai curând posibil, după ce a protejat pe deplin interesele Ucrainei, deoarece avem interese europene de apărat. Și nu le voi delega nimănui. Nici măcar Statelor Unite.”
Aceasta nu a fost singura abordare a liderului de la Paris a relației UE-Rusia sau Franța-Rusia. Astfel, în discursul rostit la Conferința de Securitate de la München, care se regăsește pe site-ul oficial al Președinției franceze, Macron face trimitere în special la sancțiunile europene la adresa Moscovei și la măsurile ce pot fi luate în continuare pentru a descuraja apetitul de război al Rusiei. Abia după ce subliniază necesitatea unei atitudini ferme în fața agresorului, președintele justifică crearea unui canal european de dialog cu Moscova, pentru că nu poate exista pace fără europeni, adică Europa trebuie să fie parte activă a negocierilor privind pacea în Ucraina.
„Nu poate exista pace fără europeni. /…/ Din acest motiv am decis să stabilesc un canal direct de comunicare cu Rusia, în deplină transparență față de Ucraina și partenerii noștri europeni și aliații noștri americani. Vom face parte din soluție și trebuie să facem parte din discuție. Și avem propriile noastre interese europene de apărat în această chestiune, în special când vine vorba de viitorul stabilității strategice pe continentul nostru.
Iar aceasta este pentru mine a doua provocare din fața noastră. Cum vom coexista în viitor, în Europa, cu o Rusie agresivă nereformată la granițele noastre? Și trebuie să discutăm această problemă chiar acum. Dacă ajungem la un acord privind Ucraina, tot va trebui să ne confruntăm cu o Rusie agresivă, cu o industrie de apărare aflată într-un boom artificial și cu o armată supradimensionată. Va trebui să definim reguli de coexistență care să limiteze riscul de escaladare, dincolo de actualele măsuri de separare a forțelor după un viitor armistițiu. Ca europeni, vom începe prin a ne defini propriile interese de securitate. Iar acest lucru face parte dintr-un astfel de acord de pace. Ar trebui să acceptăm desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune la distanță de granițele noastre? Ar trebui să acceptăm interferența Rusiei în vecinătatea noastră? Cum arată controlul armamentelor în era dronelor? Va fi posibil să definim acorduri de limitare a rachetelor în Europa, precum Tratatul INF, în timp ce China a devenit un factor în controlul armamentelor? Și ce se întâmplă cu domeniul nuclear, unde New START, ultimul tratat încă în vigoare între SUA și Rusia, este acum încheiat?
Cum ne vom reconstrui alianțele în vecinătatea noastră imediată, când Rusia încearcă să-și mențină sau să-și crească prezența în Marea Mediterană sau în Africa, aliniindu-se cu toate forțele de destabilizare? Lista mea este în mod clar incompletă. Dar toate aceste întrebări trebuie pregătite cu atenție de către europeni. Pentru că va trebui să fim la masa acestor discuții, iar aceste discuții vor avea loc. Și trebuie să fim pregătiți. Și cu toții am uitat că, în urmă cu doar câțiva ani, trăiam într-o ordine în care toate aceste întrebări erau parțial reglementate de tratate foarte vechi, negociate fără europeni, pentru europeni. Încălcate fără niciun consimțământ al europenilor. Și uneori abandonate de unii aliați, fără nicio coordonare cu europenii. /…./ Noi trebuie să fim cei care negociază această nouă arhitectură de securitate pentru Europa de a doua zi. Pentru că geografia noastră nu se va schimba. Vom trăi cu Rusia în același loc și europenii în același loc. Și nu vreau ca această negociere să fie organizată de altcineva în locul europenilor”.
Mesajul președintelui francez este unul clar – Europa trebuie să devină parte a negocierilor de pace și apoi a refacerii arhitecturii strategice pe Bătrânul Continent după propriile reguli, pentru a nu mai repeta istoria secolului trecut, când tratatele au fost semnate de către SUA în numele și în beneficiul Europei.
CONCLUZIE
În nici una din luările sale de poziție recente, Emmanuel Macron nu a declarat că ar vrea o alianță sau normalizarea relațiilor cu Rusia. Atât în discursul rostit la Conferința pentru Securitate de la Munchen, cât și în interviul acordat simultan mai multor publicații europene, el a declarat că dorește ca Europa să fie cea care să hotărască în privința propriei securități și a explicat că dorește reluarea canalelor de comunicație cu Rusia tocmai pentru un dialog din care Bătrânul Continent să nu mai fie exclus sau reprezentat prin terți.
