Nemulțumire în Coaliție după ce Guvernul ar fi vrut să introducă în bugetul național un mecanism prin care primăriile din țară să plătească datoriile Primăriei Capitalei. Este vorba despre datorii de miliarde de lei, cele mai multe spre Termoenergetica și STB.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 10 martie 2026 – Atât Dominic Fritz, liderul USR, cât și Sorin Grindeanu, președintele PSD, și-au exprimat nemulțumirea față de acest proiect considerand că restanțele sunt responsabilitatea primarului Ciprian Ciucu.
Sunt aceste datorii doar responsabilitatea primarului? Este Capitala diferite de celelalte primării de municipii? Am întrebat-o pe Elena Calistru de la Funky Citizens.
Aceasta vorbeștte despre particularitățile Bucureștiului, dar și despre soluții.
Elena Calistru: Uneori vorbim de un prost management al finanțelor publice locale. În cazul Primăriei Municipiului București vorbim despre niște probleme structurale și acestea se duc cu mult timp în urmă. De exemplu, problema subvențiilor pe care Primăria Capitalei le plătește pentru transport în comun și pentru încălzire reprezintă o sumă semnificativă din bugetul local, uneori ajung până la o treime.
Deci vorbim despre niște subvenții care blochează cumva orice spațiu fiscal pentru investiții sau pentru o creștere reală a bugetului. Apoi, au existat în perioada unor mandate precedente, inclusiv niște expansiuni foarte mari pe ceea ce ține de serviciile oferite de Capitală sau prin înființarea celebrelor companii municipale.
Toate acelea au fost niște decizii pe care, iată, le vedem rostogolite în impact pe buget, inclusiv până în zilele noastre. Pe lângă aceasta, există o problemă structurală care duce undeva mai în spate când vine vorba de orașele mari, se vede la mai multe municipii și mai ales la municipiul București.
Dacă vă aduceți aminte, revoluția fiscală făcută de domnul Dragnea în momentul în care a scăzut impozitul pe venit de la 16% la 10% acest lucru a fost criticat la acel moment de mai toate municipiile mari din România. Țin minte că stăteau la aceeași masă și aveau același mesaj și doamna Firea, și domnul Boc și mulți alți primari, indiferent de culoarea lor politică.
De ce se întâmplă asta? Pentru că primăriile au ca principală sursă de venit acest impozit pe venit, niște sume și cote defalcate din impozitul pe venit și din TVA. Dar în ceea ce privește impozitul pe venit, aceasta reprezintă o sumă foarte, foarte mare din bugetul local. În momentul în care a scăzut baza pe care se calculează de la 16% la 10%, a rămas o gaură destul de mare în bugetele primăriilor și mai ales în bugetele primăriilor de municipii.
Primăria Municipiului București are o problemă suplimentară legată de faptul că, de exemplu, când vine vorba de venituri proprii pe care are control, cum ar fi taxele pe proprietate, o bună parte din aceste resurse se duc la primăriile de sector.
Așadar, când vine vorba de Primăria Capitalei, în mod structural, veniturile pe care aceasta se poate baza, cel puțin din 2018, când a existat această schimbare majoră până în acest moment, au scăzut în mod semnificativ și a ajuns să se bazeze într-o măsură foarte, foarte mare de pixul guvernamental.
Pentru că, deși în București se produce, după unele evaluări, undeva la un sfert din PIB-ul țării, în realitate veniturile Primăriei Generale sunt foarte mici. Gândiți-vă că din impozitul pe profit nu ajunge niciun leu la Primăria Capitalei, deși aici avem toate companiile și se produce valoare economică mai mult decât poate în alt loc.
Deci vorbim și de probleme structurale care ajung să afecteze Primăria Generală, în condițiile în care atribuțiile pe care le are PMB sunt destul de mari. Adică vorbim despre bucata de drumuri, vorbim despre faptul că nu este doar centrul administrativ și centrul economic, este centrul cultural și așa mai departe. Deci vorbim despre niște resurse financiare care, din punctul meu de vedere, au ajuns să fie nu doar insuficiente, ci și tăiate în ultimii ani.
Rep: Care ar fi soluțiile? Pentru că, iată, liderul PSD, domnul Grindeanu, spune că e nevoie de ceva unitar și echitabil pentru toate localitățile cu probleme din România, nu ceva cu dedicație pentru Capitală.
E.C: Aici sunt într-un oarecare dezacord cu dl Grindeanu, pentru că atunci când vine vorba de Primăria Municipiului București, aceasta are și o dimensiune total diferită față de celelalte localități din țara aceasta și, mai mult decât atât, funcțiile pe care trebuie să le deservească și primăria unei capitale sunt total diferite față de funcțiile pe care trebuie să le aibă o primărie de comună. Locul în care sunt de acord cu dl. Grindeanu este acela că avem nevoie de o regulă care să fie predictibilă și de la care să nu existe derogări.
În acest moment avem o lege a finanțelor publice locale, Legea 273 din 2006, deci este foarte veche și nu mai are foarte mare legătură cu realitățile demografice sau cu ce s-a mai întâmplat în România de 20 de ani.
De la legea aceasta, unde există niște formule privind felul în care ar trebui alocate mai ales sumele și cotele defalcate din impozitul pe venit și din TVA, există aproape în fiecare an diverse derogări. De fiecare dată, în Legea bugetului de stat se spune prin derogare de la Legea 273, în loc să alocăm banii după formula bine stabilită în lege, noi vom face în felul ăsta. Asta creează din nou impredictibilitate și în același timp, duce la o greutate foarte mare a factorului politic în decizia aceasta. Deci cred că ar trebui să existe și s-a vorbit de ani de zile despre chestiunea aceasta, un cod al finanțelor publice. Trebuie să existe într-adevăr o chestiune care să unifice felul în care sunt calculate aceste alocări și, de asemenea, cred că, având în vedere faptul că vorbim de despre nevoia de descentralizare, cred că resursele financiare de care dispun bugetele locale ar trebui să fie mai mari, în concordanță cu responsabilitățile care li s-au dat.
Dacă le dăm în grijă spitale, trebuie să ne asigurăm, de exemplu, că au și resurse pentru a gestiona acele spitale.
Iar acest lucru nu se întâmplă în acest moment și cred că nu se întâmplă pentru că nu a existat voința politică pentru ca nivelul local să fie unul cu adevărat independent când vine vorba de bugete și s-a preferat în ultimii ani să existe o centralizare tot mai mare a deciziei politice cu privire la felul în care sunt alocați banii, tocmai ca primarii și președinții de Consilii Județene să fie mai prietenoși cu guvernul central.
Rep: Care ar fi soluțiile pentru Primăria Capitalei?
E.C: Pentru Primăria Capitalei, în Legea bugetului de stat trebuie să se întâmple două lucruri. În primul și în primul rând, trebuie să fie aplicate rezultatele referendumului, care, pe de o parte, oferă o posibilitate de a unifica mai mult decizia când vine vorba despre felul în care sunt alocate resursele financiare la nivelul bugetului general al Primăriei Generale și al bugetelor de sectoare și, în al doilea rând, cel puțin în ceea ce ține de cotele din sumele defalcate, trebuie să ne asigurăm că procentul acestora merge cât mai sus, undeva spre 90%, dacă nu 100% către bugetul PMB.
Interviu de Andreea Orosz
https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20260310-datoriile-de-miliarde-ale-prim%C4%83riei-capitalei-de-ce-e-totu%C8%99i-bucure%C8%99tiul-un-caz-special
Preluat de RADOR RADIO ROMÂNIA
