Presa internațională continuă să urmărească cu îngrijorare evoluțiile din Orientul Mijlociu, ale căror consecințe se fac tot mai mult simțite în plan economic. Corriere della Sera se concentrează pe declarațiile președintelui Trump, ale cărui evaluări după primele zece zile de operațiuni militare par să deschidă calea pentru o „strategie de ieșire” rapidă și abruptă. Liderul de la Casa Albă spunea săptămâna trecută că operațiunea ar putea dura mai mult de o lună, deși luni declarase pentru CBS News că este „aproape completă”, invocând pierderile militare semnificative suferite de Iran.
Alte indicii ale apropierii unui final al operațiunii le regăsim în paginile publicației Washington Post: ”Primele lovituri împotriva Iranului au costat 5,6 miliarde de dolari în muniții, estimează Pentagonul.
Cifra, care acoperă doar primele două zile ale războiului, este probabil să intensifice îngrijorările din Congres că forțele americane consumă rapid o rezervă limitată de armament avansat. Estimarea, transmisă Congresului luni, ridică noi întrebări despre modul în care administrația Trump a respins în mare măsură preocupările parlamentarilor potrivit cărora operațiunea din Iran erodează rapid capacitatea de pregătire militară a Statelor Unite. The Washington Post a relatat anterior că armata americană a lansat sute de arme de precizie de la începutul ostilităților din 28 februarie, inclusiv interceptoare avansate de apărare antiaeriană și rachete de croazieră Tomahawk. Un alt anunț al Pentagonului care poate produce îngrijorări în rândurile Congresului, dar și ale cetățenilor americani, este că în timpul operațiunilor împotriva Iranului și-au pierdut viața 7 militari și au fost răniți alți 140 de militari, dintre care 8 grav. Aceste pierderi evidențiază riscurile cu care se confruntă trupele americane din regiune, în contextul în care Teheranul continuă atacurile împotriva pozițiilor americane și ale aliaților săi, subliiniază Washington Post.
Dar secretarul american al apărării, Pete Hegseth, de obicei un executor docil al dispoziţiilor date de Trump, aproape că și-a corectat șeful, diminuând așteptările legate de finalul ostilităților. Nici dinspre Israel nu vin anunțuri pacifiste. „Vom continua până la răsturnarea regimului din Iran”, a declarat din nou premierul Netanyahu, citat de Il Fatto Quotidiano. „Aspirația noastră este să inducem poporul iranian să se elibereze de jugul tiraniei”, a declarat liderul israelian. Turcia anunță și ea că un sistem de apărare aeriană Patriot este pregătit pentru desfășurare în partea de est a țării, ca parte a eforturilor coordonate cu NATO pentru a ajuta la protejarea spațiului său aerian pe fondul tensiunilor regionale, relatează agenția turcă Anadolu.
Cotidianul elen To Vima vorbește de o soluție tip România 1989 pentru Iran. „Schimbarea regimului este îngreunată de absența unei opoziții organizate, în interiorul sau în afara Iranului, capabilă să preia frâiele după război. Israelul are în minte pentru Iran un „scenariu de tip România”: „Ceaușescu (în 1989) a fost abandonat de o parte a armatei și a partidului și a fost răsturnat de popor”. În Iran, Israelul pariază pe „o combinație de revoltă populară și etnică”. Pentru Israel, scenariul minim pentru acest război este „avarierea atât de serioasă a capacităților militare și nucleare ale Iranului, încât să fie nevoie de ani pentru a le recupera”. Cel mai bun scenariu este, desigur, o schimbare în Iran care să ducă țara pe o cale diferită.
Există un „efect” necalculat al politicii de agresiune a SUA împotriva Iranului, remarcă la rândul său Avvenire. Un factor care riscă să injecteze și mai multă instabilitate în haosul global, și anume India, cel mai mare consumator de țiței din lume la ora actuală. În contextul blocării strâmtorii Ormuz, New Delhi s-a îndreptat din nou către Moscova, după ce a redus achizițiile de petrol rusesc tocmai din cauza presiunilor SUA. Un adevărat scurtcircuit pentru SUA lui Donald Trump, având în vedere că, așa cum relatează CNN, „în cea mai mare parte a anului trecut, Washingtonul a căutat să priveze de lichidități mașina de război a Moscovei, în parte prin eliminarea unuia dintre cei mai fideli clienți ai săi: India”. Această reacție adversă ar putea oferi oxigen economiei ruse și ar putea „reabilita” Rusia lui Putin ca partener politic și comercial. Pe scurt, politica SUA care vizează detașarea definitivă a Indiei de blocul eurasiatic riscă un regres, care pentru Trump reprezintă o renegociere.
Euronews notează că, săptămâna trecută, Washingtonul a introdus o scutire temporară pentru a permite Indiei să primească țiței rusesc care rămăsese blocat pe mare, o schimbare semnificativă de atitudine din partea administrației Trump, care timp de luni de zile îndemnase New Delhi să înceteze achizițiile de petrol din Urali. Oficialii de la Bruxelles observă cu o neliniște crescândă schimbarea de direcție a Casei Albe.
„Din perspectiva Uniunii Europene, situația este foarte clară: trebuie să continuăm să exercităm presiune maximă asupra Rusiei și, într-adevăr, creșterea actuală a prețurilor la petrol și gaze ar putea oferi Rusiei venituri neașteptate”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, citat de Euronews.
La Paris, Emmanuel Macron a invitat aproximativ patruzeci de țări și organizații internaționale pentru a discuta despre relansarea energiei nucleare civile, într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu subliniază fragilitatea economiilor dependente de combustibilii fosili – aflăm din Le Figaro. După o primă ediție la Bruxelles în 2024, acest summit în parteneriat cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru „energie sigură și accesibilă pentru toți” se deschide într-un calendar aparte în acest an 2026, marcat de împlinirea a 15 ani de la accidentul de la Fukushima (Japonia) și 40 de ani de la dezastrului de la Cernobîl (Ucraina).
O altă publicație franceză, Liberation, notează că „promotorii atomului
văd această perioadă de haos geopolitic global ca pe o oportunitate istorică de a „da un nou impuls” acestei energii provenite din fisiune, mult timp controversată și adesea nepopulară”. Iar pentru Palatul Élysée, aceasta este „confirmarea relevanței deciziei Franței de a relansa energia nucleară”. Țară în care atomul domină sistemul energetic, cu un parc de 57 de reactoare (care au produs 68% din electricitatea țării în 2025) și cu noi reactoare EPR planificate, Franța se vede drept „vârful de lance” al acestei renașteri și intenționează să profite de această „nouă epocă de aur” a energiei nucleare. Șeful statului a pledat, de asemenea, pentru „neutralitate tehnologică” pentru toate energiile decarbonizate la nivel european, ceea ce ar permite energiei nucleare să fie eligibilă pentru noi subvenții. El s-a declarat favorabil creării „unei piețe libere pentru energia decarbonizată, fie că este produsă de eolian în largul Belgiei, de energie solară în Grecia sau de nuclear în Franța”.
Președinta Comisiei Europene, citată în paginile cotidianului francez, a considerat la rândul ei că „reducerea ponderii energiei nucleare” în Europa a fost „o eroare strategică”, deoarece a îndepărtat continentul de „o sursă fiabilă și accesibilă de energie cu emisii reduse”. Loderul de la Elysee a primit cu satisfacție aceste cuvinte, având în vedere cât de mult s-a opus până acum Germania, care a renunțat la energia nucleară, oricărei forme de sprijin pentru acest sector.
Așa cum era de așteptat, Greenpeace a încercat să perturbe summitul, cu aproximativ cincisprezece activiști care scandau în apropiere că „energia nucleară finanțează războiul Rusiei”. Organizația antinucleară consideră că organizarea acestui eveniment la Paris este „un anacronism, un eveniment rupt de realitate”: „energia nucleară nu este soluția pentru a renunța rapid la combustibilii fosili, spre deosebire de energiile regenerabile”, iar „vulnerabilitatea sa la evenimente climatice extreme și dependența de riscurile geopolitice” creează, dimpotrivă, „insecuritate energetică”, a criticat ONG-ul.Totuși, remarcă Liberation, vocea opozanților energiei nucleare riscă să fie tot mai greu de auzit dacă războiul israelo-american împotriva Iranului se prelungește și provoacă o creștere a prețurilor energiei chiar mai puternică decât cea care a urmat invaziei Ucrainei în 2022.
De la Roma, Rai News observă că, după ani de tăcere, ca urmare a accidentului din 2011 de la Fukushima, energia nucleară civilă cunoaște acum o adevărată renaștere. În prezent, energia nucleară furnizează 10% din energia electrică mondială prin intermediul a 450 de reactoare, dar noua foaie de parcurs până în 2050 vizează mult mai sus. Agenția italiană îl citează pe Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, și el de origine italiană, care confirmă că alte patruzeci de țări și-au exprimat un interes ferm în adoptarea acestei tehnologii, în conformitate cu angajamentul COP28 de la Dubai de a tripla capacitatea nucleară globală până la mijlocul secolului. Electricitatea accesibilă este considerată crucială pentru susținerea următorului val de inovare impulsionat de robotică și inteligență artificială, sectoare care necesită cantități enorme de energie, conchide Rai News.
Agenția de Presă Rador, Radio România
