Presa internațională urmărește în continuare cele două conflicte majore care afectează Orientul Mijlociu și estul Europei, dar și repercusiunile acestor războaie asupra contextului politic, economic și de securitate global. Deși una dintre principalele întrebări pe care și le pun presa, politicienii și comunitatea globală este legată de cât va mai dura războiul din Iran, declarațiile recente ale președintelui american nu aduc o clarificare în acest sens. După ce a declarat pentru publicația Axios că „războiul cu Iranul se va încheia în curând, pentru că, practic, nu a mai rămas nimic de bombardat”, Donald Trump a revenit și a afirmat că „încă nu a terminat cu Iranul”.
„Trump afirmă că războiul din Iran este aproape câștigat, dar Israelul are alte idei”, titrează The Wall Street Journal. „Afirmațiile președintelui Trump, potrivit cărora războiul din Iran s-ar putea sfârși în curând, relevă o nouă problemă: Israelul și Statele Unite au opinii diferite în privința momentului când conflictul va înceta și în ce condiții. O serie de oficiali ai Casei Albe se tem că Israelul dorește ca războiul să continue și după ce Statele Unite și-ar exprima intenția de a pune capăt bombardamentelor. Trump le-a declarat consilierilor că vrea să încheie războiul în condițiile impuse de el și, după ce a mediat armistițiul în războiul de 12 zile de anul trecut, el crede acum că poate pune capăt luptelor oricând ar vrea, după cum afirmă oficiali americani”. „În pofida strânsei lor cooperări, între oficialii israelieni și americani se semnalează diferende, Israelul continuând să urmărească și să asasineze oficiali iranieni și să își extindă țintele și în industria petrolieră a țării, din dorința de a forța o schimbare de regim. La câteva ore după ce Trump i-a declarat unui reporter că actuala campanie este ‘cât se poate de încheiată, sau aproape’, premierul israelian și-a reiterat obiectivele sale maxime pe tema războiului”.
Președintele SUA, Donald Trump, citat de CNN, a promis „siguranță maximă” pentru petrolierele care trec prin Strâmtoarea Ormuz, în contextul în care Teheranul și-a întărit controlul asupra acestei căi maritime vitale, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. „Cred că veți vedea o siguranță maximă și că acest lucru se va întâmpla foarte, foarte repede”, a declarat Donald Trump reporterilor de la Casa Albă, când a fost întrebat cum va asigura securitatea în această cale navigabilă crucială pentru comerțul mondial cu petrol.
„Zece zile de război au costat UE 3 miliarde de euro pentru energie”, subliniază președinta Comisiei Europene, citată de agenția italiană ANSA. „Observăm deja impactul situației din Orientul Mijlociu asupra energiei. Eforturile noastre de diversificare dau roade, dar asta nu înseamnă că suntem imuni la șocurile prețurilor. De la începutul conflictului, prețurile la gaze au crescut cu 50%, iar prețurile la petrol cu 27%. Tradus în euro: zece zile de război i-au costat deja pe contribuabilii europeni încă 3 miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili. Acesta este prețul dependenței noastre”, a evidențiat Ursula von der Leyen, subliniind totodată că revenirea la energia rusească ar fi o greșeală strategică: „Ne-ar face mai dependenți, mai vulnerabili și mai slabi. Avem surse interne de energie, regenerabile și nucleare. Prețurile lor au rămas neschimbate în ultimele zece zile”.
În acest context defavorabil pentru piețele energetice, cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie „deblochează” rezerve de 400 de milioane de barili de petrol, scrie Il Fatto Quotidiano. „Situația delicată din cauza tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz împinge principalele țări consumatoare să intervină pentru a stabiliza prețurile și a asigura aprovizionarea strategică. Cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit în unanimitate să elibereze din rezervele lor de urgență 400 de milioane de barili de petrol pentru a face față perturbărilor piețelor petroliere cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Este un volum record, mai mult decât dublu față de cei 182 de milioane de barili eliberați de țările membre ale agenției după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Scopul este de a reduce prețurile țițeiului, care au înregistrat creșteri bruște: țițeiul WTI din SUA a crescut cu 4,65%, ajungând la 87,50 dolari pe baril, în timp ce țițeiul Brent a câștigat 4,04%, ajungând la 91,35 dolari”.
Echipe de experţi ucraineni în doborârea dronelor iraniene au început să lucreze în ţări din Golf, a declarat președintele ucrainean, Voldimir Zelenski, citat de Euronews. „Kievul a încercat să-și valorifice experiența în doborârea dronelor rusești pentru a ajuta țările din Golf, care sunt atacate cu aceleași drone Shahed proiectate de Iran pe care Rusia le lansează asupra Ucrainei. ‘Trei dintre echipele noastre au plecat – echipe puternice de experți, personal militar, ingineri, oameni diferiți. Astăzi, militarii comunică deja și lucrează deja’, a declarat Volodimir Zelenski reporterilor. Purtătorul său de cuvânt a confirmat că cele trei țări sunt Qatar, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Arabia Saudită. Kievul folosește o combinație de interceptori ieftini de drone, instrumente de bruiaj electronic și tunuri antiaeriene pentru a doborî dronele rusești. Ucraina a propus schimbarea interceptorilor săi cu rachetele scumpe de apărare aeriană pe care statele din Golf le utilizează în prezent pentru a doborî dronele iraniene”.
O anchetă a Națiunilor Unite a stabilit că deportarea și transferul forțat al copiilor ucraineni în Rusia în timpul războiului din Ucraina constituie crime împotriva umanității, relatează The Kyiv Independent. De la începutul invaziei Moscovei, în februarie 2022, baza de date națională a Ucrainei „Copiii războiului” a documentat 20.000 de cazuri de copii ucraineni răpiți din teritoriile ocupate de Rusia și duși în Rusia sau în zone controlate de Moscova. „Crimele împotriva umanității și crimele de război comise de autoritățile ruse au vizat copiii, care se numără printre cele mai vulnerabile victime”, se arată într-un raport al Comisiei Internaționale Independente de Anchetă privind Ucraina, citat de IlSole24Ore. Raportul urmează să fie prezentat pe 12 martie Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Conform documentului, comisia, care a examinat 1.205 cazuri de răpiri de copii în Rusia și a realizat peste 200 de interviuri, a concluzionat că răpirile aveau „un model de conduită bine stabilit, indicând faptul că aceste acte au fost răspândite și sistematice”./fmatei/atataru
(Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA)
