RADOR (13 martie) – Prin prisma celor două mari conflicte ale momentului, din Ucraina și Iran, România ajunge în atenția presei europene, în vreme ce presa internațională continuă să dezbată pe larg consecințele militare, economice și politice ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vizitează joi Bucureștii pentru a se va întâlni omologul său român, Nicușor Dan, transmite postul RFI Ucraina, care a realizat un scurt istoric al relațiilor bilaterale recente. Zelenski a mai fost la Bucureşti în octombrie 2023, când s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis. Cu noul președinte român, care și-a declarat sprijinul pentru Ucraina încă dinaintea alegerii, a discutat deja de patru ori, din care de două ori telefonic. Agenția ucraineană UNN reține că „Zelenski și Dan au semnat un acord pentru consolidarea securității și cooperării. Documentul consacră oficial depășirea neîncrederilor istorice dintre cele două țări”. Publicația bulgară Trud scrie că „România a luat măsuri speciale de securitate pentru vizita lui Zelenski, inclusiv activarea sistemului Patriot” și precizează că „Zelenski va vizita și baza aeriană Borcea, unde funcționează centrul de instrucție pentru piloții ucraineni antrenați pe aeronave F-16”. Au fost semnate o declarație de Parteneriat Strategic, o declarație de intenție pentru producția în comun de materiale de apărare și un cadru de cooperare în sectorul energetic, iar președintele României l-a invitat pe Zelenski la Reuniunea B9 de la București din mai. Agenția Reuters completează că s-a mai discutat „perspectiva importului de gaze naturale lichefiate din SUA de către Ucraina prin conducte care traversează România și despre cooperarea la proiecte energetice în Marea Neagră. Cei doi au semnat și un document care promovează parteneriatul în domenii variind de la apărare la drepturile minorităților și altul privind cooperarea energetică. Dan a declarat că România va sprijini orice mijloace legale de deblocare a ajutorului UE pentru Ucraina, respins de Ungaria”. Agenția franceză AFP informează că Zelenski s-a aflat joi la București, în ajunul călătoriei sale la Paris, unde urmează să se întâlnească cu președintele Emmanuel Macron”, precizând că cei doi „au discutat şi despre construirea a două noi linii electrice între Ucraina și România”. „Aceste vizite au loc într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu distrage atenția comunității internaționale de la războiul rus din Ucraina, dar evidențiază experiența militară a Kievului.” Agenția rusă TASS relatează sec despre documentele semnate de cei doi conducători, după care insistă pe problema minorităților, spicuind de pe site-ul președinției române: „E foarte important că am discutat despre minoritatea românească din Ucraina și despre deschiderea pe care Ucraina a arătat-o și o va arăta în continuare față de minoritatea românească. Am primit garanții că școlile cu predare în limba română vor continua să funcționeze și că toate celelalte drepturi ale minorității românești vor fi garantate în conformitate cu drepturile minorităților stabilite prin documentele internaționale”, a declarat Nicuşor Dan.
„România a decis să le permită Statelor Unite să-i folosească bazele aeriene pentru realimentarea aeronavelor implicate în războiul americano-israelian împotriva Iranului și desfășurarea de echipamente de comunicații și monitorizare prin satelit, a declarat președintele țării. Parlamentul a aprobat măsura, care a fost fusese analizată miercuri dimineaţă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării” – rezumă agenția italiană ANSA a doua știre care a adus azi România în atenția presei străine. Publicația spaniolă Cadena Ser comentează: „Noua desfășurare va avea o autorizație de 90 de zile și va include sosirea a 500 de soldați americani care li se vor alătura celor aproape 1.000 deja staționați în România. Acest lucru face din România principalul centru din UE al operațiunilor de sprijin pentru campania americană împotriva Iranului. Astfel, România șterge dintr-o dată dezbaterile interne și controversele politice despre utilizarea bazelor militare de către SUA care au loc în alte țări europene precum Spania, Italia sau Franța. Extrema dreaptă a fost principalul adversar al deciziei guvernului român.” Agenția germană DPA apreciază că președintele „Dan, voind să mențină relații strânse cu Washingtonul, a participat și la prima reuniune a controversatului Consiliu al Păcii al lui Donald Trump, în calitatea de observator”. Reuters semnalează că decizia Bucureștilor produce efecte benefice („implicații strategice”) și pentru flancul sud-estic al NATO, care e astfel consolidat nu numai în contextul „tensiunilor exacerbate din Orientul Mijlociu [ci] și al activităților rusești în curs din regiunea Mării Negre”. Le Monde relatează dezbaterile aprinse din parlament și cartea implicării în război jucată de opoziția de extrema dreaptă, explicând că „România se află într-adevăr în raza rachetelor rusești, dar și iraniene, la fel ca Turcia și o parte din sud-estul Europei. Însă țara dispune de scutul antirachetă american de la Deveselu. Securitatea lui a fost consolidată de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu și funcționează în coordonare cu radarele NATO din Turcia. România nu își poate permite, ca Spania, să refuze solicitările unor aliați precum SUA, cu care a semnat un parteneriat strategic și care îi garantează țării securitatea, în special în raport cu Moscova”.
„Controlul Republicii Islamice asupra acestei rute strategice de comerț cu hidrocarburi îi permite regimului să-și continue exporturile de țiței în ciuda atacurilor americane și israeliene”, potrivit The Wall Street Journal. „Iranul exportă mai mult petrol prin Strâmtoarea Ormuz decât înainte de război, demonstrând că el controlează calea navigabilă strategică, pe care a închis-o pentru alţi producători de petrol din regiune.” CNN transmite că „porturile petroliere ale Irakului și-au oprit complet operațiunile după atacuri iraniene asupra a două petroliere aflate în apele teritoriale irakiene. Strâmtoarea Ormuz devine un punct central al conflictului cu Iranul”. „Prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril din cauza îngrijorării privind aprovizionarea. Scumpirea are loc în pofida anunțului Agenției Internaționale a Energiei că statele membre vor elibera 400 de milioane de barili de petrol și produse rafinate din rezervele lor”, reține BBC. Și România e pregătită să ia măsuri proprii, scrie publicația bulgară 24Chasa. Guvernul vrea să repună în funcțiune rafinăria Petrotel-Lukoil, a cărei activitate e suspendată din cauza sancțiunilor contra Rusiei, și a și primit un prim acord de principiu în acest sens din partea SUA, care trebuie însă formalizat. Totuși, „creșterea medie a prețurilor la benzinăriile din România e de aproximativ 7%, în timp ce în Germania e de 18%, iar în Spania și Italia 20% sau mai mult”. „Al doilea șoc energetic în doar patru ani: a învățat Europa ceva?”, își intitulează Il Corriere Della Sera un amplu comentariu despre criza energetică. „Nu e un șoc energetic fără precedent, pentru că ne-am obișnuit cu crizele energetice, deseori declanșate de războaie. Apropo de energie, atrag atenția asupra acelei «mea culpa nucleare» a Ursulei von der Leyen. Președinta Comisiei a declarat că Europa nu ar fi atât de expusă contagiunii inflaționiste dacă nu ar fi neglijat energia nucleară, care e sigură, ieftină și nesupusă șantajului geopolitic al țărilor inamice”. Site-ul elen ΕnergyPress.gr sesizează însă și partea plină a rezervorului: „Șocul prețurilor la gaze prin care trece Europa din cauza războiului din Iran ar putea accelera decuplarea regiunii de energia rusească, în timp ce continentul se apropie și mai mult de SUA.” Revista americană Foreign Policy avertizează însă că „eforturile lui Trump de a dezamorsa șocul petrolier nu funcționează”. „SUA și zeci de alte economii dezvoltate au spart gheața miercuri, anunțând cele mai mari deblocări de urgență de rezerve petroliere din istorie, într-o tentativă disperată de a calma piețele energetice zdruncinate – dar n-a funcționat.” Iar situația „se poate doar înrăutăți” din cauza atacurilor Iranului asupra petrolierelor și porturilor din regiune.
Și teocrația islamică își continuă atacurile, de la infrastructura economică a vecinilor și civilii din Israel până la suspiciuni recente de atac cibernetic iranian în Polonia și teama de activare a unor celule teroriste pe tot cuprinsul lumii libere. „Atacuri iraniene raportate în Irak, Bahrain și Oman. Gărzile Revoluționare au avertizat de asemenea că instituțiile financiare occidentale sunt acum o țintă legitimă, după o lovitură asupra unei bănci iraniene. Băncile internaționale își închid birourile din Golf”, transmite BBC. O dronă a atacat baza italiană din Erbil, în Kurdistanul irakian, „a provocat pagube minore și nu a rănit militarii italieni”, aflați acolo pentru a-i antrena pe kurzii care luptă cu organizația teroristă islamică ISIS, scrie spaniolul 20 Minutos. Cu ajutorul teroriștilor șiiți libanezi Hezbollah, Teheranul a escaladat miercuri seară și pe frontul secundar din Liban, printr-un atac comun masiv asupra Israelului, care a ripostat pe măsură – consemnează francezul Courrier International. O analiză a ziarului brazilian O Globo arată că „slăbiciunea militară, moștenirea ocupației [israeliene] și dezbinarea confesională explică de ce statul libanez nu a reușit vreodată să dezarmeze Hezbollah”. CNN anunță că dronele israeliene au început să vâneze punctele de control ale Gărzilor Revoluţionare şi ale miliției Basij din Teheran, ultima fiind „un grup paramilitar de voluntari însărcinat cu impunerea moralei islamice în rândul publicului. Se află de obicei în prima linie a reprimării tulburărilor interne, inclusiv la protestele de la începutul acestui an”. Revista americană Foreign Affairs analizează „pericolul unui Iran slab”, adică al unui regim care ar scăpa din conflict doar rănit, nu suprimat. Într-o asemenea situație dictatura clericilor cel mai probabil „ar reveni la vechi năravuri și și-ar asuma noi riscuri”, recurgând la terorism, „un instrument ieftin pe care regimul deja îl stăpânește perfect”. Iar pe termen lung n-ar renunța la ambiția nucleară. Britanicul The Telegraph se arată îngrijorat de perspectiva ca „Trump să proclame prematur victoria”, fapt care „ne-ar încuraja inamicii și ar lăsa regimul iranian neînfrânt” cu adevărat. În condițiile în care acest război constituie „un punct de cotitură în istorie”. În fine, cotidianul portughez Jornal De Notícias ne aduce aminte cu cine și pentru ce luptă lumea liberă: „Ayatolahii au instaurat o dictatură ucigașă și macabră care își ucide propriul popor, măcelărindu-l pe străzi ca pe vite; care își trimite oamenii în spitale pentru a ucide răniții pe targă și la casele medicilor care-i tratează, pentru a-i linșa; care orbește în mod deliberat protestatarii cu gaze lacrimogene. În câteva zile călăii au masacrat zeci de mii de oameni. La câteva ore după atacul asupra Iranului Putin, invadatorul unui stat democratic, ucigașul a peste un milion de ucraineni și ruși, invoca dreptul internațional pentru a-l condamna. A vorbi despre drept legat de un regim clerical care își trage «dreptul» direct de la Dumnezeu și care de aceea se declară mandatat de El pentru a guverna până la sfârșitul timpurilor înseamnă a invoca dreptul în van.” (Andrei Suba, RADOR)/asuba/ilapadat
