Fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg a dezvăluit în memoriile sale detalii despre negocieri secrete cu Federația Rusă. În 2021, Stoltenberg ar fi fost dispus să discute cu Rusia retragerea trupelor Alianței din Europa de Est și crearea unei „zone tampon” formate din statele baltice – scrie publicația letonă Baltic Sentinel, preluată de agenţia RBC-Ucraina. În analiza memoriilor lui Stoltenberg, publicația subliniază că acesta a purtat negocieri cu regimul de la Kremlin fără a informa cei mai vulnerabili aliați. De exemplu, în toamna anului 2021, Jens Stoltenberg s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. În cadrul discuției, a propus analizarea ideii Kremlinului privind crearea unei „zone tampon”. Polonia și statele baltice s-au opus categoric oricăror concesii. Totuși, secretarul general le-a ignorat îngrijorările și ar fi fost dispus să readucă arhitectura de securitate la granițele din 1997. Acest lucru ar fi însemnat, de fapt, demilitarizarea flancului estic al NATO. În pofida acestei disponibilități de compromis, Moscova a refuzat planul. Nu își dorea concesii, ci control deplin asupra regiunii. În memoriile sale, Stoltenberg menționează că viziunea sa asupra relațiilor cu Rusia a fost influențată de tatăl său, Thorvald Stoltenberg, fost ministru de externe al Norvegiei, care promova dialogul cu Moscova chiar și în timpul Războiului Rece. Fiul lui Thorvald Stoltenberg afirmă cu mândrie că a reușit să mențină acest dialog inclusiv după anexarea Crimeei în 2014. O parte semnificativă a memoriilor este dedicată lui Donald Trump. Stoltenberg confirmă că amenințarea retragerii SUA din NATO a fost reală. Consilierii lui Trump analizau serios această opțiune, care ar fi putut destabiliza Alianța în doar câteva zile. Cu toate acestea, apare un paradox, notează fostul secretar general: tocmai în perioada administrației Trump, prezența militară americană în Europa a crescut, iar aliații au început să investească mai mult în apărare. RBC-Ucraina notează că, odată cu începutul operațiunii militare a SUA și Israelului împotriva Iranului, relațiile dintre Statele Unite și Alianță s-au deteriorat brusc. Din cauza refuzului statelor membre de a-i acorda sprijin, Trump a lansat amenințări că „ia în considerare retragerea din NATO”. La rândul său, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a numit Alianța „o stradă cu sens unic” pentru Washington. Rubio a subliniat că SUA ar putea fi nevoite să își reconsidere apartenența la NATO, însă decizia finală îi aparține lui Trump. Între timp, Italia a închis spațiul aerian pentru avioanele militare americane, nemulțumită de lipsa unei notificări prealabile din partea Pentagonului./sdan/atataru
(Agenția de presă RBC – 3 aprilie)
