Statele Unite și Iranul poartă la Islamabad discuții la cel mai înalt nivel din ultimii ani, într-o încercare mediată de Pakistan de a transforma un armistițiu fragil de două săptămâni într-o încetare permanentă a unui război care a zdruncinat piețele energetice globale. Iată cinci lucruri de știut despre discuțiile de la Islamabad:
Războiul din spatele discuțiilor
Pe 28 februarie, SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate, care l-au ucis pe Liderul Suprem Ali Khamenei și au lovit infrastructura militară și nucleară a Iranului, ucigând peste 2.000 de oameni în cinci săptămâni. Teheranul a răspuns prin închiderea efectivă a strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel mondial, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și a perturbând comerțul la nivel mondial. Pe 8 aprilie, SUA și Iranul au convenit asupra unui armistițiu de două săptămâni, mediat de Pakistan. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că discuțiile ar putea continua până la 15 zile. Se așteaptă ca armistițiul să expire pe 22 aprilie.
Rolul principal improbabil al Pakistanului
Pakistanul găzduiește primele negocieri dintre Washington și Teheran de la începutul războiului, o schimbare uimitoare pentru o țară privită mult timp prin prisma unor preocupări profunde de securitate, Pakistan fiind o țară care nu găzduiește de obicei discuții de o astfel de amploare, însă valoarea sa de mediator se bazează pe o rețea diplomatică neobișnuit de largă.
Iranul a fost prima țară care a recunoscut Pakistanul după independența din 1947, cei doi vecini având o graniță de 900 de kilometri și legături istorice, culturale și religioase profunde. Pakistanul găzduiește, de asemenea, peste 20 de milioane de musulmani șiiți: a doua cea mai mare populație de acest gen din lume după Iran. În același timp, Islamabad a cultivat legături puternice cu Washingtonul, Riadul și Beijingul. Ministrul pakistanez de Externe, Ishaq Dar, a vizitat Beijingul la sfârșitul lunii martie pentru discuții cu Wang Yi, care a susținut eforturile de mediere ale Islamabadului ca fiind „în conformitate cu interesele comune ale tuturor părților”. Chiar Donald Trump a declarat pentru AFP că China a contribuit la aducerea Iranului la masa negocierilor, o relatare susținută de oficialii pakistanezi.
„În noaptea armistițiului, speranțele se estompau, dar China a intervenit și a convins Iranul să accepte un armistițiu preliminar”, a declarat pentru AFP, sub condiția anonimatului, un înalt oficial pakistanez familiarizat cu negocierile.
„Deși eforturile noastre au fost esențiale, nu am reușit să obținem un progres, lucru care a fost realizat în cele din urmă după ce Beijingul i-a convins pe iranieni.”
Ce este pe masa negocierilor?
Prăpastia dintre cele două părți rămâne vastă. Propunerea în 15 puncte a Washingtonului vizează în principal uraniul îmbogățit al Iranului, rachetele balistice, ridicarea sancțiunilor și redeschiderea strâmtorii Ormuz. Teheranul a răspuns cu un plan în 10 puncte, care solicită controlul asupra strâmtorii, o taxă pentru navele care traversează strâmtoarea, încetarea tuturor operațiunilor militare regionale și ridicarea tuturor sancțiunilor.
Libanul este, de asemenea, un punct major de conflict. Israelul și-a continuat atacurile în țară, vizând Hezbollah – după intrarea în vigoare a armistițiului – prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, respingând afirmația prim-ministrului pakistanez, Shehbaz Sharif, conform căreia armistițiul ar fi inclus și Libanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a părut să adopte un ton mai blând, spunând că ar fi putut exista o „neînțelegere legitimă” din partea Iranului că Libanul va fi inclus.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a avertizat într-o postare pe platforma X că atacurile Israelului asupra Libanului au făcut ca negocierile să devină „lipsite de sens”. „Mâinile noastre rămân pe trăgaci. Iranul nu își va abandona niciodată frații și surorile libaneze.”
Cine sunt negociatorii?
Vance va conduce echipa americană, alături de trimisul special Steve Witkoff și ginerele prezidențial, Jared Kushner. Aceasta marchează cea mai notabilă colaborare a SUA cu Iranul de când secretarul de stat John Kerry a negociat acordul nuclear din 2015. Witkoff a purtat mai multe runde de discuții mediate de Oman cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, înainte ca războiul să întrerupă procesul. Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, și Araghchi sunt așteptați să conducă delegația iraniană. Ghalibaf este un fost comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare din Iran (IRGC), dar rămâne neclar dacă va participa vreun reprezentant activ al IRGC.
Islamabad în carantină
Discuțiile au loc în capitala pakistaneză, Islamabad, guvernul nedezvăluind locul de desfășurare a discuțiilor. Liderul pakistanez Sharif a declarat că discuțiile vor avea loc vineri, în timp ce Casa Albă a declarat că prima rundă va începe sâmbătă. Hotelul Serena, situat lângă Ministerul de Externe, în Zona Roșie de înaltă securitate a capitalei, și-a rugat oaspeții să părăsească orașul miercuri, iar în aceeași zi, autoritățile din capitală au anunțat două zile libere, joi și vineri.
Se așteaptă ca discuțiile în sine să fie indirecte: cele două delegații vor sta în camere separate, oficialii pakistanezi urmând a face schimb de propuneri, reflectând formatul utilizat în rundele anterioare mediate de Oman. Afară, străzile din Islamabad sunt inundate de personal de securitate înarmat în uniformă militară, traficul este deviat și există puncte de control ale Poliției. Capitala pakistaneză, deja un oraș liniștit, a fost și mai liniștită vineri./cstoica/denisse
(https://english.aawsat.com/features/5260834-five-things-know-about-us-iran-talks-islamabad – 10 aprilie)
