Se justifică prudența înainte de întroducerea monedei euro în Ungaria, efectele sale benefice vor apărea parțial odată cu declarația oficială a intenției de întroducere a acesteia și cu procesul de pregătire, iar riscurile acesteia pot fi atenuate printr-o politică economică consecventă, a scris Institutul de Cercetare Economică din Ungaria (GKI), în analiza sa.
Institutul de cercetare a analizat condițiile și efectele preconizate ale întroducerii monedei euro în contextul în care, conform programului și comunicării Partidului Tisza, care a câștigat alegerile, acesta și-a stabilit obiectivul de a îndeplini condițiile necesare pentru întroducerea monedei euro până în 2030.
Într-un comunicat remis Agenţiei de Presă MT, institutul de cercetare subliniază că, potrivit sondajelor, sprijinul populaţiei pentru aderarea la zona euro rămâne ridicat, dar Ungaria s-a îndepărtat de această posibilitate în ultimii ani.
Potrivit analizei, întroducerea monedei euro ar avea un efect deosebit de pozitiv asupra debitorilor și ar diminua costurile tranzacțiilor. Scăderea cheltuielilor cu dobânzile din finanțele publice creează o oportunitate de extindere a programelor sociale fără ca aceasta să ducă la o creștere a deficitului bugetar sau la o deteriorare a raportului datorie publică/PIB. Cu toate acestea, prudenţa este justificată, deoarece renunţarea la politica monetară independentă ar putea duce la o inflație mai mare și la dezechilibre economice și financiare reale, riscuri care ar putea fi gestionate printr-o politică economică consecventă.
Comunicatul aminteşte că cele cinci criterii principale de aderare stabilesc așteptări cu privire la stabilitatea prețurilor, deficitul public, datoria publică, ratele dobânzilor pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb, niciunul dintre acestea nefiind îndeplinite de Ungaria.
Rata de inflaţie nu poate depăşi media celor mai performante trei state membre cu mai mult de 1,5 puncte procentuale, această valoare fiind de 2,6% în 2025, în timp ce indicele prețurilor de consum din Ungaria a fost de 4,4%.
Deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB, acesta anul trecut a fost de 4,7%, iar conform așteptărilor GKI, va fi în jur de 6% anul acesta.
Ca regulă generală, datoria publică din PIB ar trebui să se apropie de 60% (dacă îl depășește), anul trecut fiind de 74,6%.
Rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung nu poate fi cu mai mult de 2 puncte procentuale mai mare decât rata medie a dobânzii din cele trei state membre cu cea mai mică inflație. Conform datelor Băncii Centrale Europene, aceasta a fost de 6,9% anul trecut, în timp ce valoarea de referință ar urma să fie de 4,8% până în 2025.
Ungaria poate atinge stabilitatea cursului de schimb dacă petrece cel puțin doi ani în „anticamera” zonei euro, respectiv în sistemul ERM II (Mecanismul European al Ratelor de Schimb), care stabileşte cursul de schimb forint-euro la o valoare fixă, iar cursul de schimb poate abate de la aceasta doar cu +/- 15%./rganciu/dstanesc
(MTI – 15 aprilie)
