La alegerile parlamentare din Bulgaria, partidul fostului președinte Rumen Radev, „Bulgaria Progresistă” se află pe primul loc, cu peste 37% din voturi, potrivit sondajului la ieșirea de la urne realizat de Alpha Research și citat de Reuters. „Susținător al unui dialog reînnoit cu Vladimir Putin și critic al politicii energetice a UE, acest fost pilot de vânătoare a încercat să mobilizeze un electorat protestatar extrem de fragmentat”, scrie France24. „Țara balcanică, cea mai săracă din Uniunea Europeană, se află într-o criză politică din 2021, când protestele anti-corupție pe scară largă au dus la căderea conservatorului Boiko Borisov, care se afla la putere de aproape 10 ani. De atunci, s-au succedat coaliții fragile, iar Radev, în vârstă de 62 de ani, a promis că va desfiinţa ‘modelul oligarhic de guvernare’, susținându-i deschis pe protestatari la sfârșitul anului 2025. Aflat în fruntea statului între 2017 și 2026, acest bărbat cu aspect auster a demisionat în ianuarie pentru a candida la alegerile parlamentare. El este în favoarea redeschiderii dialogului cu Rusia, ceea ce a provocat acuzații de legături strânse cu Vladimir Putin. Critic al politicii energetice a UE, acest fost general al forțelor aeriene a declarat că împărtășește poziția Ungariei și Slovaciei privind trimiterea de arme către Ucraina, afirmând că ‘nu vede un beneficiu pentru țara sa săracă să plătească’. Însă fără a impune un veto la Bruxelles – a avut el grijă să clarifice vineri pe canalul bTV – conștient de avantajele pe care țara sa, cu 6,5 milioane de locuitori, le-a obținut de pe urma apartenenței la blocul comunitar începând din 2007”.
„Ca urmare a războiului din Iran, relația transatlantică devine tot mai distantă”, comentează Le Monde situația din Orientul Mijlociu. „Emmanuel Macron a organizat o conferință privind libertatea navigației în strâmtoarea Ormuz, fără Statele Unite. Chiar și țările europene cele mai prudente, precum Germania, sau cele care se lăudau cu o relație privilegiată cu președintele american, precum Italia, se delimitează acum deschis de acesta. O declarație de emancipare a Europei față de Donald Trump. ‘Statele Unite sunt informate despre această reuniune și sunt informate că nu fac parte din ea’, a anunțat sec Palatul Élysée, care vede în venirea cancelarului german, Friedrich Merz, și a prim-ministrului britanic, Keir Starmer, semnul unei ‘unități europene’ care dorește ‘să acționeze conform propriilor sale condiții’. Participanții ‘doresc să securizeze traficul din strâmtoare, paralizat de Teheran după războiul declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului la 28 februarie. În primul rând pentru că ar urma să contribuie la scăderea prețului asigurărilor pentru traversare. Dar și pentru că această reuniune conturează posibilitatea unei ‘a treia căi’ geopolitice, potrivit vocabularului Palatului Élysée, care să strângă în jurul unui nucleu european țări care intenționează să se țină la distanță de confruntarea dintre Statele Unite și China și să își afirme atașamentul lor față de dreptul internațional, încălcat de aliatul american”.
„După Iran, va urma Cuba” opinează publicația de limbă turcă Sabah. „Faptul că Donald Trump, care spune ‘Sunt împotriva războiului’, a atacat Iranul înainte ca ecourile loviturii de stat din Venezuela să se fi stins iar acum a pus ochii pe Cuba face dificil să înțelegem unde începe și unde se termină un război. De fapt, toate fac parte din aceeași strategie. Pentagonul, pe care Pete Hegseth l-a numit ‘Ministerul Războiului’, acționează în virtutea strategiei ‘războiului fără sfârșit’ pe mai multe fronturi în diferite regiuni. Aceste fronturi sunt reprezentate de țări precum Venezuela, Iran, Liban, Gaza, Yemen, Somalia, Libia, Nigeria, Panama, Groenlanda, Canada și Mexic. După atacurile din 11 septembrie 2001, strategia ‘războiului etern’, lansată sub numele de ‘lupta împotriva terorismului’ în timpul mandatului lui George W. Bush, a fost continuată de președinții Barack Obama, Joe Biden și Donald Trump. Ceea ce vedem în prezent este continuarea ‘arhitecturii războiului împotriva terorismului’ cu toate mecanismele sale. Imediat ce a preluat funcția, Trump a eliminat toate obstacolele care i-ar fi putut sta în calea strategiei”.
Uniunea Europeană intenționează să deblocheze un împrumut important pentru Ucraina înainte de sfârșitul lunii iunie, în urma schimbării prim-ministrului din Ungaria, a declarat pentru AFP comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. „Rezultatele alegerilor din Ungaria ne permit acum să deblocăm programul nostru de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina pentru acest an și anul următor. Ne propunem ca prima tranșă a împrumutului către Ucraina să fie transferată încă din al doilea trimestru al acestui an”. „Acest împrumut substanțial era blocat de la sfârșitul anului 2025 de către premierul ungar, Viktor Orbán. Având în vedere înfrângerea electorală de duminică a acestui apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, și înlocuirea sa în mai de către conservatorul pro-european Peter Magyar, Bruxelles-ul speră la o deblocare rapidă a acestor fonduri”, comentează La Libre Belgique.
Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA
