”Statele Unite și Iranul, blocate în impasul blocadei”, constată BBC, comentând anunțul președintelui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul. ”Atmosfera pe una dintre cele mai importante căi navigabile ale lumii rămâne inflamabilă”, subliniază BBC, avertizând totodată asupra posiblității ca evenimentele să scape de sub control. ”În loc de lupte, avem un ”război al blocadelor” în strâmtoarea Ormuz, în care ambele tabere se folosesc de forță pentru a intercepta și sechestra nave comerciale”, mai scrie BBC. The New York Times notează o escaladare a pericolului, după ce miercuri Iranul a anunțat capturarea a doua nave de marfă. Între timp, Islamabadul încă așteaptă sosirea reprezentanților iranieni și americani pentru discuțiile de pace, dar, după cum remarcă Les Echos, ”șansele unui acord rapid între cele două țări sunt aproape de zero, iar impasul rămâne concentrat pe Strâmtoarea Ormuz”.
Les Echos scrie și despre soluțiile Bruxelles-ului pentru a contracara creșterea explozivă a prețurilor la energie. ”Pentru Uniunea Europeană, criza din Orientul Mijlociu s-a tradus până acum prin cheltuieli suplimentare de 24 de miliarde de euro pentru importurile de energie”. Prin urmare, ”în fața acestui șoc”, Comisia a prezentat miercuri, la cererea șefilor de stat și de guvern, „un set de măsuri temporare țintite pentru a face față recentei creșteri explozive a prețurilor combustibililor fosili importați”. Printre soluțiile aflate pe masă, se numără coordonarea statelor membre în răspunsul lor național pentru a contracara creșterea facturii energetice, reducerea taxelor la electricitate și impulsionarea energiilor regenerabile, precum și relaxarea condițiilor pentru acordarea de ajutoare de stat pentru industrie. Totuși, după cum observă Les Echos, programul, denumit AccelerateEU, ”nu reprezintă o schimbare radicală: Bruxelles-ul enumeră în principal recomandări, amânând pentru luna iunie anunțuri mai structurale”. Il Corriere della Sera urmărește evoluțiile legate de criza kerosenului și anunță că Lufthansa a eliminat 20.000 de zboruri programate între lunile mai și octombrie anul acesta pentru a reduce costul combustibilului pentru avioane, al cărui preț s-a dublat din cauza conflictului din Golful Persic și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Tot în plan economic, reținem și o știre Reuters despre reducerea la jumătate de către Germania a prognozelor de creștere economică pentru 2026 și 2027. „Redresarea economică așteptată pentru acest an este din nou frânată de șocuri geopolitice externe”, a declarat ministrul german al economiei, Katherina Reiche, citată de Reuters. ”Cea mai mare economie a Europei se confruntă cu dificultăți în a-și recăpăta ritmul de creștere după pandemie. Intensificarea competiției din partea Chinei și costurile mai ridicate ale energiei – generate inițial de războiul din Ucraina și agravate acum de conflictul cu Iranul – pun presiune asupra modelului economic bazat pe exporturi”, mai comentează Reuters.
Cu toate acestea, ”Germania urmează să își asume ‘o mai mare responsabilitate’ în privința apărării Europei”, după cum titrează Financial Times, notând și că ”Berlinul publică prima sa atrategie de apărare de după cel de-Al Doilea Război Mondial”. ”Noul plan strategic, de 35 de pagini, intitulat „Responsabilitate față de Europa”, se înscrie în cadrul unei mari schimbări a felului în care Berlinul abordează apărarea și securitatea din Europa în contextul invaziei totale a Rusiei în Ucraina. Începând din anul 2022, Germania și-a sporit simțitor cheltuielile din sectorul militar. Ea a devenit cel mai mare furnizor de armament pentru Ucraina, după ce președintele Trump a redus, la fel de simțitor, sprijinul SUA față de Kiev din momentul preluării funcției, anul trecut”, detaliază Financial Times. În plus, ”noul document consideră Rusia drept cea mai apropiată amenințare la adresa libertății și a securității din Germania și din cadrul regiunii euro-atlantice și avertizează că Moscova se pregătește în vederea unui atac împotriva statelor membre ale NATO. Potrivit aceluiași document, Germania, în calitate de cea mai mai mare economie din UE, are o responsabilitate specială în privința asigurărilor date aliaților și comunităților, pentru riposta în fața Rusiei și pentru apărarea NATO”, mai scrie Financial Times. Notând obiectivul ambițios ca armata germană să devină cea mai puternică armată convențională din Europa, Le Monde enumeră și ”provocările enorme: armata trebuie să ajungă la 260.000 de soldați până în 2035 și să gestioneze un buget în creștere rapidă – de la 50 de miliarde de euro în 2022 la peste 108 miliarde în 2026, cu perspective de peste 150 de miliarde până în 2029”. Însă ”Ministerul Apărării nu este pregătit pentru acest ritm: obișnuit să gestioneze lipsuri și procese lente, trebuie acum să cheltuie rapid și eficient, să gestioneze sute de furnizori și să integreze tehnologii moderne precum inteligența artificială și dronele. În plus, Bundestagul controlează strict cheltuielile, blocând uneori contracte importante”, mai scrie Les Echos.
Încheiem cu avertismentul lansat de liderul Partidului Comunist din Rusia cu privire la pericolul unei revoluţii, din cauza economiei fragile a țării. Concret, Ghennadi Ziuganov, în vârstă de 81 de ani, a transmis în cadrul unei sesiuni plenare a Dumei de Stat, că ”economia fragilă a țării riscă să declanșeze o revoluție de tipul celei din 1917 și că guvernul trebuie să ia măsuri urgente pentru a corecta direcția actuală”, relatează Reuters. Agenția de știri observă însă că ”Partidul Comunist, al doilea ca mărime din parlament susține în general politicile lui Putin, criticând la limită partidul de guvernământ Rusia Unită”. Prin urmare, ”declarațiile lui Ziuganov par menite să atragă alegători nemulțumiți de situația economică, fără a-l critica direct pe Putin, ci mai degrabă guvernul, banca centrală și partidul de guvernământ”, consideră Reuters. (Carolina Ciulu)/cciulu/denisse
