Noi date apar în legătură cu decizia președintelui american de a pune capăt brusc operațiunii „Project Freedom” – având ca obiectiv deblocarea traficului în Strâmtoarea Ormuz – la nici două zile de la începerea sa. „Trump a suspendat operațiunea după ce Arabia Saudită a refuzat să permită utilizarea bazelor militare și a spațiului aerian”, explică The Guardian. „Riadul a comunicat Casei Albe că nu va permite ca baza aeriană Prințul Sultan să fie utilizată pentru desfășurarea operațiunii ‘Project Freedom’, pe care SUA au prezentat-o ca succesoare a campaniei de bombardamente ‘Epic Fury’. Arabia Saudită a refuzat să-și retragă obiecțiile, în ciuda unei convorbiri telefonice directe între prințul moștenitor, Mohammed bin Salman, și Trump, a relatat NBC. Confruntarea – care nu a fost negată de Riad – subliniază dorința Arabiei Saudite de a pune capăt definitiv războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, în aproape orice condiții”.
„Trump s-a scufundat în Ormuz”, titrează publicația de limbă turcă Cumhuriyet, comentând decizia bruscă a președintelui american de a suspenda operațiunea. „Motivul pentru care Trump a dat înapoi înainte de împlinirea celor 24 de ore a fost faptul că o astfel de operațiune nu avea nicio șansă de reușită. De când Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz pentru navele americane și israeliene, administrația Trump, care caută diverse soluții, nu a reușit să obțină ajutor de la aliații NATO, nu a reușit să rezolve problema prin tactica ‘blocadei la blocadă’ și nici prin așa-zisa operațiune ‘Project Freedom’. Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat: ‘Vrem ca Strâmtoarea Ormuz să revină la statutul pe care îl avea înainte de război. Firește, americanii se întreabă: ‘Atunci de ce am intrat în război?’.
Între timp, Franța trimite portavionul „Charles-de-Gaulle” către golful Aden și se declară pregătită să acționeze în Strâmtoarea Ormuz, scrie Le Monde. “Inițiativa franceză se înscrie în cadrul misiunii create la sfârșitul lunii aprilie împreună cu Regatul Unit, care reunește aproximativ cincizeci de țări ce doresc să deblocheze pașnic trecerea. Palatul Élysée precizează că orice acțiune va fi ’la distanță de părțile beligerante’. Franța a transmis atât Iranului, cât și Statelor Unite, că portavionul său ’Charles-de-Gaulle’ – împreună cu avioanele Rafale aflate la bord – a traversat Canalul Suez în direcția golfului Aden. Nava-amiral a marinei franceze se află acum la mai puțin de o săptămână de navigație de strâmtoarea Ormuz”.
Pe un fond deja tensionat al relațiilor dintre SUA și Europa, în „Strategia Statelor Unite de combatere a terorismului”, document publicat recent de Casa Albă, administrația Trump atacă din nou Europa, pe care o numește „incubator de amenințări teroriste”. După cum reține La Libre Belgique, „acest raport definește trei amenințări principale la adresa primei puteri mondiale: ‘narcoteroriștii și bandele internaționale’, ‘teroriștii islamiști’ și ‘extremiștii violenți de stânga, inclusiv anarhiștii și antifasciștii’. Aceasta reprezintă o ruptură față de administrația anterioară, cea a democratului Joe Biden, care identificase în schimb grupările de extremă dreapta, în special cele care susțin supremația albilor, drept o amenințare majoră pentru Statele Unite. ‘Este evident pentru toată lumea că grupuri ostile bine organizate exploatează granițele deschise și idealurile globaliste asociate acestora. Cu cât aceste culturi străine se răspândesc mai mult și cu cât politicile actuale ale Europei persistă mai mult, cu atât va exista mai mult terorism’”, se arată în documentul publicat miercuri. „Ca leagăn al culturii și valorilor occidentale, Europa trebuie să acționeze acum și să pună capăt declinului său încăpățânat”, continuă documentul.
Din actualitatea politică europeană, presa internațională urmărește cele mai recente evoluții din România și Bulgaria. „Guvernul a căzut, începe resetarea politică”, scrie Euractiv în legătură cu criza politică de la București. „Următorul guvern se va confrunta cu o alegere dificilă: să continue politica de austeritate fiscală, cu riscul de a stârni nemulțumirea populației, sau să adopte o abordare mai moderată, punând însă în pericol credibilitatea financiară. Agitația politică are deja repercusiuni financiare. Moneda României s-a devalorizat, iar ratele dobânzilor sunt în creștere, ceea ce indică faptul că investitorii privesc cu îngrijorare situația actuală. Cu cât trece mai mult timp până la formarea unui nou guvern, cu atât cresc șansele ca aceste presiuni financiare să se intensifice. România se confruntă deja cu un deficit mare, îngrijorări persistente legate de inflație și necesitatea unor reforme structurale. Fără o direcție politică clară, accesul la finanțare ar putea deveni mai costisitor, iar capacitatea țării de a absorbi fondurile europene ar putea fi afectată”.
În Bulgaria, noul mandat de prim-ministru i-a fost acordat liderului celui mai mare grup parlamentar, Bulgaria Progresistă (BP), Rumen Radev. După cum informează Mediapool, Radev va avea patru adjuncți, noul guvern având șanse să fie supus votului chiar vineri. Rumen Radev a menționat ca primă sarcină rezolvarea problemei legată de prețurile galopante, alegerea unui Consiliu Judiciar Superior și absorbția fondurilor europene. „Alegătorii, analiștii și diplomații așteaptă, de asemenea, să vadă cât de pro-rus va fi un eventual guvern condus de Radev”, comentează Reuters. „În cadrul unui ultim miting electoral acesta a afișat pe un ecran gigant fotografii în care apărea alături de lideri mondiali, printre care și președintele rus Vladimir Putin. Reprezentanții partidului lui Radev au respins temerile privind posibile schimbări radicale în politica externă”. (Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA)/fmatei/denisse
