Atenția opiniei publice s-a îndreptat în ultimele zile asupra navei de croazieră lovită de un focar de hantavirus. „Washington Post” informează despre epopeea turiștilor de la bordul vasului, printre care se află și 17 cetățeni americani. Acesta ancorează în Tenerife, într-o misiune atent planificată de repatriere și monitorizare, care include mai multe zboruri de evacuare pe parcursul a două zile. Primul avion, cu destinația Madrid, a decolat transportând cetățeni spanioli care vor fi tratați într-un spital militar. Hantavirusul este asociat în mod normal cu expunerea la urina sau fecalele rozătoarelor infectate, însă virusul Andes – tulpina asociată cu nava Hondius – poate fi transmis într-o anumită măsură între oameni, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Oficialii americani din domeniul sănătății publice au declarat într-o conferință telefonică de sâmbătă că CDC are o echipă desfășurată în Insulele Canare și colaborează cu Departamentul de Stat al SUA, autoritățile spaniole și Organizația Mondială a Sănătății.
Presa internațională privește cu neliniște perspectivele blocării pe mai departe a Strâmtorii Ormuz și încearcă să deslușească culisele negocierilor în curs. Noua capitală a tratativelor este Islamabadul, aflăm din „Le Monde”, care notează că Pakistanul s-a impus ca un intermediar neașteptat între Washington și Teheran folosind canalele sale discrete cu Teheranul. Militant interesat al neproliferării nucleare, Pakistanul – care și-a dezvoltat propria armă atomică în timpul Războiului Rece – se află acum în centrul uneia dintre cele mai delicate negocieri geopolitice, încercând să mențină dialogul între doi protagoniști care revendică fiecare victoria și se disprețuiesc reciproc. Speranțele sunt legate de faptul că Trump este presat să încheie un acord înaintea vizitei sale în China, unde urmează să se întâlnească cu omologul său, Xi Jinping, pe 14 și 15 mai. Statutul de mediator – sau, mai modest, de mesager – este o oportunitate nesperată pentru Islamabad, care încearcă să convingă opinia internațională că nu mai este un incubator al terorismului, ci o putere regională responsabilă.
Presa internațională privește cu neliniște perspectivele blocării pe mai departe a Strâmtorii Ormuz și încearcă să deslușească culisele negocierilor în curs. Noua capitală a tratativelor este Islamabadul, aflăm din „Le Monde”, care notează că Pakistanul s-a impus ca un intermediar neașteptat între Washington și Teheran folosind canalele sale discrete cu Teheranul. „Militant interesat al neproliferării nucleare, Pakistanul – care și-a dezvoltat propria armă atomică în timpul Războiului Rece – se află acum în centrul uneia dintre cele mai delicate negocieri geopolitice, încercând să mențină dialogul între doi protagoniști care revendică fiecare victoria și se disprețuiesc reciproc”. Speranțele sunt legate de faptul că Trump este presat să încheie un acord înaintea vizitei sale în China, unde urmează să se întâlnească cu omologul său, Xi Jinping, pe 14 și 15 mai, subliniază cotidianul francez, care consideră că statutul de mediator este o oportunitate nesperată pentru Islamabad, care încearcă să convingă opinia internațională că nu mai este un incubator al terorismului, ci o putere regională responsabilă.
La rândul său, „Washington Post” scrie despre consecințele devastatoare pentru regiune ale prelungirii conflictului. Sub titlul „Războiul cu Iranul amenință visul unei economii postpetrol în Golf”, publicația americană arată că actualul conflict nu afectează doar veniturile din petrol, ci și eforturile statelor din Golf de a-și extinde economiile dincolo de dependența de hidrocarburi. ”Companiile financiare pun la îndoială oportunitatea extinderii operațiunilor într-o regiune unde birourile lor ar putea deveni ținte ale atacurilor cu drone, turiștii își anulează călătoriile, iar World Travel and Tourism Council estimează că războiul a costat regiunea 600 de milioane de dolari pe zi în venituri pierdute în primele săptămâni ale conflictului. Arabia Saudită și-a redus deja ambițiile programului Vision 2030 – vastul plan de investiții lansat în 2016 pentru diversificarea economiei. Așadar, conchide „Washington Post”, unele state din Golf vor trebui să regândească subvențiile extravagante și serviciile gratuite care definesc regiunea, căci hotelurile odinioară pline de expați și turiști sunt închise temporar, iar restaurantele riscă să se închidă, nu doar din scăderea numărului de clienți, ci și din lipsa unor ingrediente importate. Despre „Efectul Ormuz” citim și în cotidianul italian Avvenire, care enumeră efectele economice resimțite în Europa: „Prețurile alimentelor sunt cele mai mari din ultimii patru ani. De când criza cu Iranul a închis efectiv coridorul de 54 de km care separă Golful Persic de Marea Arabiei, lumea a descoperit că pe acolo nu trece doar petrolul, ci și aproximativ o treime din îngrășămintele destinate culturilor globale: uree, amoniac, fosfați, nutrienții care permit câmpurilor să producă. Dacă acest flux este întrerupt, consecințele vor fi vizibile în recoltele următoare”, avertizează publicația italiană. Chiar dacă conflictul s-ar încheia mâine, consecințele ar fi deja înrădăcinate în câmpurile agricole, iar impactul va continua să se resimtă în a doua jumătate a anului 2026 și mai ales în 2027. Războiul, energia și alimentele sunt împletite într-un mecanism autoperpetuant, căci costurile îngrășămintelor și al energiei fac ca anumite culturi să fie nesustenabile din punct de vedere economic. Se scrie „blocaj în Strâmtoarea Ormuz”, se citeşte „insecuritate alimentară” – conchide publicația „Avvenire”.
Ziua Europei a fost marcată diferit în diferite capitale ale bătrânului continent. Cu ocazia Zilei Europei, un drapel european gigantic a fost derulat sâmbătă în Grand Place din Bruxelles, la finalul unui marș festiv pornit din cartierul european, notează „La Libre Belgique”. Cotidianul bruxellez reține că timp de aproximativ 20 de minute primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a oferit o perspectivă directă asupra provocărilor geopolitice care remodelează în prezent continentul european.
El a reafirmat necesitatea democrației, subliniind că europenii trebuie să continue să o apere și să se mobilizeze în sprijinul Ucrainei.
La Budapesta, noul guvern condus de Peter Magyar a preluat oficial mandatul în această zi cu valoare simbolică – citim pe hirado.hu. Guvernul va avea 16 miniștri, care vor fi audiați de comisiile parlamentare luni și marți.
La Moscova, în schimb, multașteptata paradă de Ziua Victoriei a fost una mai curând simbolică, după cum observă „The Guardian”, care subliniază atât scurtimea evenimentului, cât și lipsa tehnicii militare din Piața Roșie. „În declarațiile făcute după modesta paradă ocazionată de Ziua Victoriei, președintele rus a condamnat Occidentul, acuzându-l că acesta i-ar fi permis Ucrainei să reziste. În mod surprinzător, Putin a pledat pentru niște discuții de pace mediate de Gerhard Schröder” – mai scrie publicația britanică./rlambru/cvanatoru
(Agenția de Presă RADOR)
