La mai bine de o lună de la intrarea în vigoare a armistițiului între SUA și Iran, speranțele pentru o soluționare apropiată sunt destul de slabe, comentează France 24 rezultatele celor mai recente negocieri. Președintele SUA a denunțat, pe rețeaua sa de socializare Truth Social, răspunsul Iranului la propunerea americană de a pune capăt războiului, considerându-l „total inacceptabil”. „Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor ‘reprezentanți’ ai Iranului. Nu-mi place – Este total inacceptabil!”, a scris președintele SUA cu majuscule într-un scurt mesaj pe rețeaua sa de socializare Truth Social”. Televiziunea de stat iraniană a relatat doar că răspunsul Teheranului, transmis prin intermediul mediatorului pakistanez, a fost „concentrat pe încheierea războiului pe toate fronturile, în special în Liban, și pe garantarea siguranței navigației maritime”. Potrivit The Wall Street Journal, care citează surse apropiate situației, propunerea Teheranului prevede o redeschidere treptată a strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o blochează de la începutul ostilităților, și o ridicare simultană a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Teheranul ar fi, de asemenea, pregătit să dilueze o parte din uraniul său îmbogățit și să trimită restul către o țară terță.
Presa internațională își îndreaptă atenția și către vizita de două zile pe care președintele american o face în China. Ministerul chinez de Externe a confirmat că Donald Trump se va afla în China în perioada 13-15 mai, scrie El Mundo. „Va fi prima călătorie a unui președinte american în China în aproape nouă ani, coincizând cu numeroasele tensiuni dintre cele două superputeri și cu fragilul armistițiu dintre Statele Unite și Iran, precum și cu blocada Strâmtorii Ormuz”. Ultima vizită a fost tot a lui Trump, în timpul primului său mandat, în 2017. „La acea vreme, Beijingul i-a organizat o primire imperială: o vizită privată în Orașul Interzis, o ceremonie fastuoasă în Marea Sală a Poporului și un spectacol de operă tradițională. Acum, cele mai multe analize sunt de acord că Trump se întoarce la Beijing slăbit, presat de popularitatea sa în scădere pe plan intern, de tensiunea războiului cu Iranul și de haosul judiciar care îi amenință politica tarifară. Xi, în ciuda problemelor economice interne, ajunge la summit într-o poziție internațională mai puternică, extinzându-și influența și mai mult și promovând China ca o putere stabilă”. Printre principalele subiecte care ar putea fi abordate se află disputele economice, poziția celor două țări în privința războiului din Iran dar și problema Taiwanului.
Vizita președintelui american în China ar putea fi “cel mai mare coșmar” pentru puterile mijlocii, opinează The New York Times. Mulți analiști consideră că „summitul prezintă mai multe riscuri decât beneficii”. „Modul impulsiv în care liderul de la Casa Albă abordează problemele complexe este principala sursă de îngrijorare. De luni de zile, oficialii din Asia își exprimă îngrijorarea că președintele american ar putea fi dornic să încheie un acord cu Xi Jinping, punând capăt vânzărilor de arme către Taiwan sau acceptând o formă mai moderată a politicii, ceea ce ar putea înlesni eforturile Chinei de a submina insula democratică”. “O altă preocupare care face obiectul discuțiilor în întreaga regiune este aceea că Trump ar putea modifica planurile de securitate pe termen lung în schimbul unor condiții economice mai avantajoase cu China”.
Pe fondul unor îngrijorări legate de angajamentul militar american față de Europa, Spania militează pentru o armată a UE, care să înlocuiască protecția oferită de NATO, notează The Telegraph. Ministrul de Externe spaniol „a dat de înțeles că s-ar putea ca blocul să nu se mai poată baza pe protecția unei alianțe armate conduse de SUA în vederea garanțiilor pe tema securității”. “Nu ne putem trezi în fiecare dimineață întrebându-ne cum vor mai acționa Statele Unite… cetățenii noștri merită mai mult”, a declarat ministrul pentru portalul de știri Politico. “Pentru Europa, este un moment al suveranității și al independenței. Americanii ne invită să facem asta“, a mai adăugat el. “A scăpa de această dependență înseamnă a avea libertatea de a fi uniți, indiferent dacă ar fi vorba despre taxe vamale sau despre un apel la amenințări militare. Și liberi de a mai suporta, sau nu, consecințele datorate deciziilor altora”. Madridul se află în prima linie a disensiunilor transatlantice dintre Trump și aliații europeni ai acestuia. Și Bruxelles-ul „se confruntă cu numeroase discuții legate de vizibilul dezinteres manifestat de Trump față de NATO”, mai scrie The Telegraph.
Uniunea Europeană reacționează față de propunerea Rusiei de a-l numi pe fostul cancelar german, Gerhard Schröder, ca mediator în războiul din Ucraina, scrie le Figaro. Reprezentanta politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, și-a exprimat scepticismul față de propunerea președintelui rus, arătând că „Gerhard Schröder a fost un lobbyist de nivel înalt pentru întreprinderile de stat rusești, așa că este clar de ce Putin îl dorește. Nu ar fi foarte înțelept să-i dăm Rusiei dreptul de a numi un negociator în numele nostru”, a continuat ea. „La putere din 1998 până în 2005, acest social-democrat în vârstă de 82 de ani a rămas un susținător convins al liderului de la Kremlin timp de două decenii. Refuzul său de a condamna invazia rusă a Ucrainei din 2022 i-a adus oprobriu în cadrul SPD, partenerul minor în coaliția cancelarului Friedrich Merz”, amintește Le Figaro. Când a fost întrebată mai pe larg despre oportunitatea ca UE să interacționeze direct cu Vladimir Putin, Kaja Kallas a fost foarte precaută. „Înainte de a discuta cu Rusia, ar trebui să discutăm între noi despre ce vrem să vorbim cu ei”, a spus ea.
Summitul B9 din București se află, la rândul său, în atenția presei internaționale. 15 șefi de stat și demnitari sosesc în capitala României pentru Summitul B9 din 13 mai. Forumul va fi prezidat de președintele român Nicușor Dan și omologul său polonez Karol Nawrocki, scrie agenția BTA din Bulgaria. Evenimentul va avea loc la Palatul Cotroceni, având ca temă generală „Delivering More for Transatlantic Security”. La discuții vor participa, printre alții, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. “Reuniunea din acest an a B9 este considerată un moment crucial pentru formularea unei poziții comune privind apărarea aeriană și mobilitatea militară în regiune. B9 este un format multilateral care implică nouă state membre de pe flancul estic al NATO – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Republica Cehă. Acesta a fost lansat în 2015 de România și Polonia, după anexarea Crimeii de către Rusia, pentru a consolida cooperarea în domeniul securității și a coordona pozițiile țărilor din regiune în cadrul NATO”.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
