Atenția presei internaționale se concentrează pe summitul sino-american de la Beijing. Euronews scrie că războiul din Iran, controlul Chinei asupra exporturilor de pământuri rare, rivalitatea în domeniul inteligenței artificiale și relațiile comerciale dintre cele două țări sunt subiectele care ar urma să fie abordate de liderii celor mai mari două economii ale lumii. Publicația adaugă că liderul american vrea să-l determine pe Xi „să deschidă” ușile Chinei pentru produsele americane, precizând că Elon Musk a călătorit și el cu avionul prezidențial spre China. O serie de alți CEO proeminenți, inclusiv Tim Cook de la Apple, vor fi, de asemenea, la Beijing pentru vizită, prima a unui președinte american în China în aproape un deceniu. Euronews pune însă un bemol – ambițiile lui Trump de a crește comerțul vor trebui să se confrunte cu fricțiuni politice legate de Taiwan și războiul din Orientul Mijlociu. Statele Unite și China încearcă de mult timp să își stabilizeze relațiile, în ciuda faptului că se văd din ce în ce mai mult ca adversari în comerț și geopolitică”.
El Pais vede summitul de la Beijing îîn cheie simbolică: ”Întâlnirea dintre vultur și dragon”. „Două imperii diametral opuse, fiecare cu un lider cu caracter antagonist. Iranul a devenit cheia jocului care se va desfășura într-una dintre sălile Marii Săli a Poporului din Beijing. China nu are nimic împotrivă să-i ofere lui Trump scena și spectacolul presupusei victorii cu care americanul speră să se retragă din Iran, atât timp cât rezultatul aduce beneficii intereselor Imperiului de Mijloc”, subliniază El Pais, și explică:
„În urmă cu șase luni, când a fost planificat summitul, Donald Trump nu fusese încă atras în mlaștina iraniană de către Netanyahu, un război care îl slăbește rapid atât în interiorul, cât și în afara Statelor Unite”.
„Summitul înfrângerilor”, titrează la rândul său La Stampa pe același subiect, reamintind că prima administrație Trump a marcat începutul rivalității dintre Statele Unite și China, iar cea de-a doua ar fi trebuit să stabilească supremația americană. În realitate se întâmplă exact opusul: Trump a început două războaie împotriva Chinei și le-a pierdut pe ambele: războiul comercial și războiul din Orientul Mijlociu. Scurtul război comercial al tarifelor a dezvăluit ceea ce se bănuia, explică publicația italiană: trăim deja într-o lume bipolară, în care paritatea economică și tehnologică substanțială dintre cele două puteri le împiedică să prevaleze una asupra celeilalte. Așa cum războiul comercial a scos în evidență echilibrul de putere dintre Statele Unite și China, conflictul din Orientul Mijlociu a dezvăluit vulnerabilitățile strategice ale Americii.
O abordare similară regăsim în editorialul celor de la Washington Post. „Președintele Donald Trump a venit la putere acum 16 luni promițând că va adopta o poziție dură împotriva politicilor comerciale ale Chinei, despre care spunea că le fură americanilor locuri de muncă și oportunități. Acum, însă, vizita are loc într-un moment în care în care Trump se confruntă cu dificultăți politice din cauza deciziei sale de a ataca Iranul în februarie, care a afectat și economia SUA fără ca sfârșitul crizei să se întrevadă. Situația i-a înfuriat pe mulți dintre susținătorii președintelui, care spun că au votat pentru un lider care să țină sub control costul vieții, nu pentru unul care să îi facă să strâmbe din nas de fiecare dată când își alimentează mașinile”, mai citim în Washington Post.
Summitul B9 de la București reține la rândul său atenția presei internaționale.
Agenția italiană de presă ANSA redă pe larg discursul secretarului general al NATO, Mark Rutte, reținând în special ideea că „Prezența SUA în Europa este vastă și există angajamentul de a rămâne astfel”. „Statele Unite au un angajament clar de a continua să participe la apărarea convențională, inclusiv în partea europeană a NATO. Europenii, înlocuind treptat Statele Unite, pas cu pas, vor permite acestora din urmă să se orienteze mai mult spre alte priorități, care sunt și ale noastre. Pentru că avem tot interesul să asigurăm securitatea Indo-Pacificului”, a adăugat Mark Rutte, citat de ANSA.
O altă agenție de presă, BTA, notează că reprezentanții Grupului B9 și aliații din statele nordice au emis o declarație comună în care definesc forumul de la București drept un angajament comun pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și al apărării pe întregul Flanc Estic al NATO. Aceștia au menționat că relația transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității colective și au numit Rusia ca principala amenințare la adresa securității lor. „Uniți în fața unor amenințări și provocări grave în materie de securitate, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne sporim și mai mult contribuția la apărarea noastră colectivă. Se subliniază faptul că până în prezent s-au înregistrat progrese semnificative în cadrul Alianței, unii membri atingând sau depășind deja obiectivele lor de investiții în apărare. Participanții au condamnat „acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei” împotriva aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacuri cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare, se poate citi în depeșa BTA.
În fine, site-ul online al radioului național din Polonia, POLSKIE RADIO, subliniază că „Polonia și România se autointitulează bastioane estice ale NATO la summitul B9”: președinții Poloniei și României și-au declarat națiunile drept piloni în tandem ai flancului estic al NATO, promițând o cooperare mai strânsă în domeniul apărării și un sprijin continuu pentru candidatura Republicii Moldova la UE. Cele două țări sunt cofondatoare ale Grupului B9 (sau „Bucharest Nine”), o inițiativă de cooperare în cadrul flancului estic al NATO, lansată în 2015 la București. Include nouă state din Europa Centrală și de Est – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia.
reamintește site-ul citat.
(Agenția de presă RADOR)/rlambru/csimion
