Presa internațională constată că, deși aparent ieșit din actualitate, dosarul Groenlanda redevine fierbinte. Guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, numit de președintele Trump emisar special, se află într-o vizită de mai multe zile pe insulă, pentru a participa la un forum economic, citim în Le Monde. Evenimentul, intitulat Future Greenland, va reuni politicieni, lideri de afaceri și investitori pentru a promova teritoriul arctic, care solicită o autonomie mai mare în contextul încercărilor repetate ale președintelui american Donald Trump de a-l revendica, explică publicația franceză. Landry a declarat pentru presa groenlandeză că se află acolo pentru „a construi relații și pentru a privi, asculta și învăța, precum și pentru a vedea dacă există oportunități de a extinde relația dintre Groenlanda, Statele Unite și Danemarca”.
În ultimele patru luni, oficiali de rang înalt ai administrației Trump au purtat discuții cu ușile închise cu negociatori din Groenlanda și Danemarca, care gestionează afacerile externe ale Groenlandei, despre viitorul insulei semi-autonome, relatează la rândul său New York Times. Întâlnirile se concentrează pe dorința președintelui ca SUA să joace un rol mai activ pe insulă, deoarece poziția acesteia în Cercul Arctic o transformă într-un loc valoros pentru consolidarea prezenței militare americane, exploatarea resurselor naturale și controlul rutelor maritime.
De la Londra, The Independent remarcă temerile oficialilor groenlandezi, care nu sunt mulțumiți de extinderea propusă. Motivul este că SUA ar putea să aprobe sau să respingă acordurile de investiții ale altor țări în Groenlanda, pentru a exclude China sau Rusia. Premierul insular Nielsen a declarat că este deschis cooperării cu SUA, dar a subliniat clar că Groenlanda nu va ceda ușor cererilor lui Trump.
Din actualitatea europeană reținem că Giorgia Meloni a solicitat o derogare de la Pactul de Stabilitate din cauza noului șoc economic. „Criza din Orientul Mijlociu are un impact devastator asupra prețurilor la energie pentru familii și întreprinderi. Europa trebuie să transmită cetățenilor săi un semnal de sprijin”, citează Rai News din scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen de premierul Giorgia Meloni. Italia ar dori abandonarea constrângerilor Pactului de Stabilitate pentru a rezista noului șoc economic. În acest sens, ar fi necesară o scutire specifică pentru energie, așa cum se întâmplă deja în domeniul apărării cu proiectul SAFE. Un purtător de cuvânt al Comisiei a răspuns prompt: pentru energie, nicio scutire de la Pactul de Stabilitate; trebuie să rămânem într-un cadru de constrângeri responsabile din punct de vedere fiscal. Italia, cu un raport deficit-PIB de 3,1%, rămâne sub observație specială.
Țările frugale din Europa de Nord adoptă austeritatea; Meloni va trebui să încerce să-l convingă pe Merz și, eventual, să colaboreze cu Macron, conchide Rai News.
Umbra infamă a lui Silvio Berlusconi nu este de domeniul trecutului în viața politică italiană, subliniază săptămânalul francez L.Express. „La trei ani de la moartea celei mai controversate figuri din Italia din ultimele decenii, care a fost prim-ministru de trei ori, acesta s-a întors să o bântuie pe îndepărtata sa succesoare, Giorgia Meloni. Și contribuie la slăbirea ministrului Justiției, Carlo Nordio, la doar câteva săptămâni după o serie de demisii din cadrul ministerului”. Cazul a început cu grațierea acordată „din motive umanitare” Nicolei Minetti pe 13 februarie de către președintele Sergio Mattarella, în urma unei recomandări favorabile din partea ministrului. Fostă asistentă de stomatologie, devenită consilier local la Milano sub influența lui Silvio Berlusconi, a fost condamnată la doi ani și zece luni de închisoare pentru proxenetism, fiind intermediară pentru fete tinere, unele dintre ele minore, în timpul orgiilor lui Berlusconi la vila sa din Sardinia – celebrele petreceri „bunga bunga”.
„Emigrarea tinerilor accentuează îmbătrânirea populației Italiei”, se arată într-o analiză publicată de Le Monde, care amintește că natalitatea rămâne la un nivel minim istoric în Peninsulă, în timp ce tot mai mulți tineri italieni aleg să părăsească țara. „Dacă persoanele de 65 de ani și peste reprezentau o cincime din populație în 2005, în 2025 ele constituiau deja un sfert și, potrivit previziunilor, ar putea ajunge la o treime în 2045. În schimb, tinerii nu au fost niciodată atât de puțini: cei sub 25 de ani reprezintă doar 12% din populația țării, cea mai mică proporție din Europa. Între 2011 și 2024, Italia a pierdut 630.000 de tineri, plecați spre orizonturi mai favorabile, fugind de precaritatea fără ieșire și de salariile mici, caracteristice unei piețe a muncii deosebit de ostile generațiilor tinere.
Presa de la Budapesta scrie despre reluarea relațiilor dintre Ungaria și Ucraina. Agenția oficială de presă MTI relatează despre dialogul telefonic dintre ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, și ministrul ungar de externe, Anita Orbán, în cadrul căreia cei doi au stabilit că vor organiza următoarea rundă de consultări între experții ucraineni şi ungari chiar în această săptămână, pentru a „a identifica soluțiile practice și eficiente la situația minorității maghiare din Transcarpatia”. Andrii Sybiha i-a mulțumit omologului său pentru „răspunsul principial și rapid” al guvernului ungar la recentele atacuri rusești împotriva Ucrainei și a confirmat că țara sa este pregătită să deschidă imediat o nouă pagină, reciproc avantajoasă, în relațiile dintre cele două ţări, consemnează MTI.
De la Madrid, EL PAIS titrează: „Sfârșitul erei Orbán reduce paralizia instituțională din UE”, și explică: „Schimbarea guvernului ungar deblochează sancțiunile împotriva Rusiei și a coloniștilor israelieni, reactivează fondurile pentru Ucraina și redeschide dezbaterea în Uniunea Europeană privind utilizarea dreptului de veto și extinderea blocului comunitar”. Ziarul spaniol mai scrie că prin vetoul său constant asupra deciziilor strategice de politică externă, „prim-ministrul maghiar ultraconservator a blocat efectiv Uniunea Europeană în chestiuni cheie timp de ani de zile”.
„Consiliul European a funcționat după un model recurent de negocieri cu Viktor Orbán. Înainte de a discuta despre sancțiunile împotriva Rusiei, ajutorul acordat Ucrainei sau extinderea blocului comunitar, era evaluat costul politic al negocierilor cu Budapesta. Și Europa a sfârșit prin a se adapta șantajului constant al lui Orbán. Un boicot care astăzi, pentru prima dată în ultimii zece ani, pare să fi dispărut odată cu înfrângerea sa la urne și plecarea sa de la guvernare”.
„Vetoul nu va fi folosit ca instrument de presiune politică sau de șantaj în cadrul UE”, a declarat noul ministru de Externe și viceprim-ministru, Anita Orbán, în fața Parlamentului ungar, unde deja flutură steagul UE. Șefa diplomației de la Budapesta nu a exclus posibilitatea ca guvernul său să respingă deciziile, dar a asigurat că nu va face acest lucru ca o formă de șantaj. El Pais reamintește că tranziția din Ungaria și impactul acesteia în întreaga UE se desfășoară într-un moment deosebit de sensibil în Europa, războiul Rusiei împotriva Ucrainei apropiindu-se de a cincea aniversare fără niciun semn de armistițiu. Acest lucru vine, de asemenea, într-un moment în care Europa este prinsă în mijlocul rivalității dintre SUA și China și în mijlocul unui divorț transatlantic din cauza atacurilor constante ale lui Trump la adresa blocului comunitar.
Ruxandra Lambru, Agenția de presă RADOR
