Dispozitivul rusesc a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe din Galați, oraș aflat în apropierea Ucrainei. Bucureștiul consideră că această incursiune nu poate fi calificată drept un „atac împotriva României”
LE MONDE (Franța), 29/30 mai 2026 – Locuitorii din Galați au fost treziți în toiul nopții, vineri, 29 mai, mai întâi de un mesaj de alertă primit pe telefon, apoi de zgomotul motorului unei drone care survola acest oraș românesc de 217.000 de locuitori, situat pe malul Dunării, în apropierea Ucrainei.
Aparatul s-a prăbușit și a explodat pe acoperișul unui bloc cu zece etaje, provocând un incendiu într-un apartament. Două persoane au fost rănite ușor, un adolescent de 14 ani și mama sa, iar 70 de locatari au fost evacuați.
Acest tip de incident era așteptat cu temeri în România, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, încă de când Rusia a început, în 2023, să atace porturile ucrainene de la Dunăre, aflate în apropierea frontierei. De atunci, au avut loc 28 de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian românesc, dintre care 15 în 2026. Una dintre ele, încărcată cu explozibil, a căzut pe un atelier din Galați, la 25 aprilie, fără să detoneze, determinând evacuarea a peste 200 de persoane. Vineri a fost însă prima dată când o dronă, identificată drept un Gheran-2 de fabricație rusă, s-a prăbușit peste locuințe și a afectat direct civili români.
Președintele Nicușor Dan a declarat pe X că acest eveniment necesită „un răspuns ferm, coordonat și proporțional” împreună cu aliații României. El a convocat vineri dimineață Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care a decis închiderea Consulatului General al Rusiei din orașul-port Constanța. Consulul general a fost declarat persona non grata, iar Moscova a răspuns promițând „măsuri de ripostă” iminente.
„România este în pace”
Ministra afacerilor externe, Oana Țoiu, a apreciat că este vorba despre o „escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Moscovei, care ar justifica invocarea – ceea ce nu s-a făcut până acum – articolului 4 din Tratatul NATO. Acesta prevede consultări de urgență între statele membre atunci când unul dintre ele consideră că integritatea sa teritorială sau securitatea îi sunt amenințate.
„Comportamentul iresponsabil al Rusiei este un pericol pentru noi toți”, a scris pe X secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte. „Am reafirmat că NATO este pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților. Vom continua să ne consolidăm nivelul de pregătire pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.”
„Continuând să ne consolidăm securitatea și capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua și să intensificăm presiunea asupra Rusiei. Pregătim în prezent un al 21-lea pachet de sancțiuni”, a declarat, la rândul său, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Ministerul român al Apărării afirmă că prăbușirea dronei rusești nu poate fi considerată un „atac împotriva României”, ci o consecință a războiului din Ucraina, declanșat de invazia pe scară largă a acestei țări de către Rusia, la 24 februarie 2022.
Două avioane de vânătoare F-16 au fost mobilizate, dar nu au tras asupra țintei. Cu toate acestea, la 19 mai, un F-16 românesc a doborât o dronă ucraineană deviată de Rusia, care pătrunsese în Estonia, în cadrul unei misiuni NATO.
Generalul Gheorghe Maxim, comandant adjunct al forțelor întrunite, a declarat că, în cazul de la Galați, ținta a fost detectată și urmărită, dar armata nu a putut interveni în intervalul foarte scurt de „patru minute” pentru a neutraliza drona înainte ca aceasta să dispară de pe radare, „atât din motive operaționale, cât și din cauza unor limitări legale”.
Generalul a subliniat și faptul că România, fiind într-o situație pace, nu putea lansa proiectile care ar fi riscat să violeze spațiul aerian al Ucrainei, aflată în război. În spatele acestei poziții se află și teama ca Rusia să nu folosească un asemenea tir drept pretext pentru începutul unei escaladări. „Ucraina este în război, dar România este în situație de pace”, a subliniat el.
Vulnerabilitate în fața dronelor
Pentru a explica insuficiența sistemelor de apărare antiaeriană, oficialul militar a invocat legislația românească. „Proprietatea privată este protejată prin lege. Când am primit consimțământul necesar [din partea proprietarilor], am instalat aceste sisteme [de apărare]”, a declarat Gheorghe Maxim.
Nicușor Dan a adăugat că decizia de a nu angaja ținta a fost „deoarece condițiile care ar fi permis distrugerea ei implicau riscul unei periclitări sporite a securității populației civile”.
Președintele României le-a cerut aliaților să desfășoare pe teritoriul țării „capacități anti-dronă suplimentare, pentru a întări apărarea noastră și pe cea a flancului estic al Alianței”. Chiar dacă statele NATO au lansat numeroase lucrări, teste și comenzi pentru a se dota cu mijloace anti-dronă accesibile și adecvate în fața unei amenințări aflate în continuă evoluție, ele rămân încă în mare măsură nepregătite în acest domeniu.
Chiar și statele cele mai avansate rămân foarte vulnerabile. Incursiunea mai multor drone ucrainene, redirecționate electronic de Rusia spre Letonia, a dus, la începutul lunii mai, la căderea guvernului de la Riga.
În septembrie 2025, după pătrunderea a 19 drone rusești de tip Shahed/Gheran în Polonia și apoi în statele baltice, Alianța Nord-Atlantică lansase o nouă misiune, Eastern Sentry („Santinela Estului”), pentru a-și intensifica lupta împotriva dronelor care pătrund pe teritoriul NATO.
Pe lângă o mai bună coordonare a supravegherii spațiului aerian și trimiterea regulată de avioane de luptă, asemenea F-16-urilor mobilizate în cazul incursiunii dronei rusești de la Galați, europenii caută acum soluțiile cele mai accesibile și mai eficiente pentru detectarea, identificarea și neutralizarea acestor aparate autonome, adesea în cooperare cu Ucraina, devenită, prin forța împrejurărilor, specialistă în astfel de tehnologii.
În cadrul misiunii Eastern Sentry, la 24 aprilie, sub egida amiralului Pierre Vandier, comandantul suprem însărcinat cu transformarea NATO, Alianța a organizat la Capul Midia, în România, un test în condiții reale, desfășurat pe parcursul a aproximativ cincisprezece zile, pentru peste 215 sisteme anti-dronă dezvoltate de circa douăzeci de companii – de la detectare și identificare până la distrugerea dronelor. Următoarele teste sunt anunțate în Finlanda, Țările de Jos și Letonia, în luna octombrie.
Căutarea unor soluții „ieftine”
Pentru NATO, provocarea nu este doar „identificarea unor tehnologii promițătoare, ci stabilirea modului în care diferite sisteme ar putea funcționa împreună, integrând dimensiunile civilă și militară, în condiții realiste”, amintește un înalt ofițer al Alianței Nord-Atlantice. „Este o provocare complexă. Dincolo de detectare și identificare, trebuie să știm cum pot fi neutralizate aceste aparate, mai ales în medii urbane.”
„Cealaltă provocare”, adaugă această sursă, „este să răspundem evoluției rapide a amenințării reprezentate de drone. Din septembrie 2025, de la precedenta incursiune a dronelor rusești în Polonia, programele software ale dronelor au fost modificate de patru-cinci ori. Inamicul se adaptează fără încetare, iar noi alergăm mereu în urma amenințării…”
În timp ce Comisia Europeană susține dezvoltarea unui sistem anti-dronă paneuropean și a unei alianțe UE-Ucraina în domeniul dronelor, unii aliați reflectează coordonat, dar în afara cadrului Uniunii. Germania, Franța, Regatul Unit și statele baltice dispun de sisteme anti-dronă care funcționează prin bruiaj electronic combinat cu inteligență artificială sau de sisteme de distrugere, cu mitraliere grele precum Skynex, dezvoltat de Rheinmetall, ori prin transformarea elicopterelor sau a unor avioane în interceptoare de drone cu cost redus.
„Ambiția, astăzi, este de a evita folosirea rachetelor, extrem de costisitoare, și de a găsi soluții adaptate, ieftine și disponibile în număr mare pentru distrugerea unor drone de câteva mii de euro”, se precizează la NATO.
La 20 februarie, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Polonia s-au asociat de asemenea pentru a dezvolta platforme de apărare aeriană cu cost redus, cu ambiția de a obține primele rezultate încă din 2027.
În același timp, România și-a anunțat intenția de a se dota cu sisteme anti-dronă Merops, dezvoltate de start-up-ul american Project Eagle – deținut de fostul director al Google, Eric Schmidt – și deja folosite în Ucraina. Bucureștiul a prevăzut de asemenea achiziționarea de elicoptere Airbus pentru combaterea incursiunilor de drone.
Vineri dimineață, Nicușor Dan a reamintit că în martie a fost semnat și un parteneriat cu Ucraina pentru „coproducția de drone” pe teritoriul României. Toate aceste achiziții sunt finanțate prin împrumutul european SAFE, care permite Bucureștiului să împrumute aproximativ 16,7 miliarde de euro la costuri reduse.
România se confruntă însă cu o criză politică după căderea guvernului, la 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură. Această criză a întârziat semnarea mai multor contracte SAFE, care riscă să fie compromise dacă nu sunt încheiate până la 30 mai, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate în martie de guvernul român.
Articol de Philippe Jacqué și Marine Leduc
Traducere: Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA
