Eșecul Germaniei de a obține un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU reține atenția presei occidentale, care îl interpretează ca pe o lovitură serioasă pentru cancelarul Friedrich Merz și pentru ambițiile sale de a reda Berlinului un rol central pe scena internațională. După cum remarcă L’Express, Germania a obținut doar 104 voturi, fiind devansată de Portugalia și Austria, care au obținut câte un loc în Consiliul de Securitate. Ministrul de externe Johann Wadephul a descris rezultatul drept o „înfrângere amară” și a sugerat că Germania plătește prețul pozițiilor sale ferme în sprijinul Ucrainei și al Israelului. L’Express adaugă că oficialul german a mers până la a acuza indirect Rusia că a mobilizat opoziția față de candidatura Berlinului, argument reluat și de The Guardian, care vorbește despre „un eșec fără precedent pentru o țară ce reușea, de regulă, să obțină unul dintre locurile rezervate Europei Occidentale în Consiliul de Securitate”. Publicația britanică observă că întregul spectru politic german, de la ecologiști la extrema dreaptă AfD, vede în acest vot o dovadă a izolării internaționale a Germaniei.
În fața valului de reproșuri, Merz a recunoscut că Germania „nu și-a atins obiectivul”, însă a insistat că țara sa rămâne „un pilon de încredere al multilateralismului”. Pentru comentatorii occidentali, însă, votul de la ONU reprezintă mai mult decât un simplu eșec diplomatic: este un nou test pentru credibilitatea internațională a cancelarului german și pentru capacitatea Berlinului de a-și transforma influența economică în influență politică globală, notează LExpress.
Presa internațională nu uită de conflictul din Ucraina. Corriere della Sera pune accentul pe valoarea simbolică a atacului ucrainean asupra Sankt Petersburg, orașul natal al liderului rus. Cotidianul italian amintește că aici „a început totul” pentru Putin – de la copilăria sa modestă într-o locuință sovietică până la ascensiunea către Kremlin. Potrivit publicației, „loviturile cu drone asupra terminalului petrolier din oraș reprezintă mai mult decât o problemă militară: ele aduc războiul direct în „sufrageria” lui Putin și sparg iluzia că marile centre urbane ale Rusiei pot rămâne protejate de conflict”.
Aceeași idee a vulnerabilizării regimului este dezvoltată și de El Mundo, care vorbește despre „cel mai greu an al lui Putin”. Cotidianul spaniol susține că războiul a intrat într-o fază de uzură fără perspectivă clară de victorie, în timp ce „economia încetinește, inflația rămâne ridicată, iar restricțiile impuse internetului pentru a contracara dronele ucrainene afectează viața de zi cu zi a populației”. Mai mulți analiști citați de ziar vorbesc despre o populație tot mai nemulțumită de creșterea prețurilor, de problemele economice și efectele directe ale conflictului. „În schimb, Kremlinul răspunde temerilor populației prin mai multă cenzură și prin consolidarea puterii serviciilor de securitate”, subliniază editorialul spaniol. El Mundo remarcă și faptul că imaginea liderului invincibil construită de Putin în ultimele două decenii începe să se erodeze. Dacă în primii ani ai războiului, propaganda promitea victoria, acum mesajul oficial încearcă mai degrabă să gestioneze oboseala societății și acceptarea faptului că războiul nu poate fi câștigat rapid. O altă publicație spaniolă, La Razón, analizează dezbaterile de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde ideologii ultranaționaliști ruși Aleksandr Dughin și Konstantin Malofeev au prezentat scenarii privind viitorul Rusiei până în 2050. După cum notează publicația spaniolă, scenariul pesimist evocă o înfrângere strategică a Rusiei și o eventuală „colonizare” a acesteia până la mijlocul secolului, în timp ce scenariul optimist presupune victoria în Ucraina și prăbușirea Uniunii Europene. Deși aceste ipoteze au fost catalogate drept „extreme și nerealiste” de către analiști occidentali, ele reflectă anxietățile care traversează cercurile naționaliste ruse.
Vizita premierului elen la Sofia este relatată pe larg de presa din Grecia și Bulgaria, cu accent pe consolidarea cooperării dintre cele două țări și ambiția transformării axei nord-sud a Balcanilor într-un coridor strategic de transport, energie și securitate, cu extensie până în Ucraina.
După cum relatează cotidianul elen Capital, vizita premierului Kyriakos Mitsotakis la Sofia a fost dominată de temele conectivității regionale și ale infrastructurii. Liderul grec a pledat pentru dezvoltarea unui „coridor terestru” care să includă autostrăzi, căi ferate și porturi și care să lege Grecia de Ucraina prin Bulgaria și România. Potrivit publicației elene, Mitsotakis consideră că astfel de proiecte, alături de Coridorul Vertical de Gaze și de interconectările energetice, pot spori semnificativ rolul geopolitic al regiunii și pot atrage resurse europene importante.
Aceeași idee este reluată de cotidianul bulgar 24 Chasa, care prezintă relația dintre Sofia și Atena drept „o axă puternică și de perspectivă pentru întreaga regiune”. Publicația citează declarațiile premierului bulgar Rumen Radev privind importanța proiectelor Sea2Sea și Ruse–Makaza pentru conectivitatea Nord-Sud și amintește că schimburile comerciale bilaterale au ajuns la 6 miliarde de euro, în timp ce investițiile grecești în Bulgaria depășesc 3,5 miliarde de euro. Ambele guverne susțin menținerea fondurilor de coeziune și a Politicii Agricole Comune în viitorul buget multianual al Uniunii Europene și pledează pentru o finanțare europeană mai ambițioasă în domeniul apărării. În acest sens, Mitsotakis insistă, citat de presa greacă, că securitatea continentului nu poate fi privită exclusiv prin prisma flancului estic, ci trebuie să țină seama și de interesele statelor din sud-estul Europei.
În contrast cu acest discurs despre integrare și conectivitate regională, Sega relatează despre un val de amenințări cu bombă care a vizat în ultimele zile infrastructuri și instituții importante din Bulgaria. Potrivit publicației sofiote, mesaje electronice au fost trimise către aeroporturile din Sofia și Varna, către spitale, școli, instituții media și chiar podul Podul Giurgiu–Ruse. Deși autoritățile au activat procedurile de securitate și au desfășurat verificări ample, nu au fost descoperite dispozitive explozive, iar autorii amenințărilor nu au fost identificați.
În încheiere prezentăm ecourile din presa occidentală după desemnarea ca premier a europarlamentarului Eugen Tomac. După cum citim în Le Monde, șeful statului român „a recurs la soluția unui premier independent după ce partidele parlamentare au eșuat în a forma o nouă majoritate, la o lună de la căderea guvernului condus de Ilie Bolojan”. Cotidianul francez subliniază că misiunea principală a lui Tomac va fi păstrarea „poziției pro-occidentale” a țării, dar și „menținerea stabilității financiare într-un moment în care România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și se află sub procedură de deficit excesiv”.
Aceeași interpretare este preluată și de agenția italiană ANSA, care citează declarațiile lui Nicușor Dan potrivit cărora desemnarea unui prim-ministru independent reprezintă „singura soluție posibilă” în condițiile în care partidele nu reușesc să ajungă la un acord. Potrivit agenției italiene, președintele a insistat că „noul executiv trebuie să garanteze atât continuarea cursului pro-occidental al României, cât și stabilitatea financiară a statului”.
Le Monde oferă și un context politic mai amplu, amintind că PSD a părăsit coaliția de guvernare și s-a aliat cu partidul AUR pentru a susține moțiunea de cenzură care a dus la demiterea lui Bolojan. Publicația observă că, în lipsa unei majorități parlamentare clare și după refuzul președintelui de a aduce extrema dreaptă la guvernare sau de a convoca alegeri anticipate, soluția unui cabinet tehnocrat apare drept o formulă de compromis. Cotidianul francez schițează de asemenea profilul noului premier desemnat, prezentându-l drept un apropiat al fostului președinte Traian Băsescu, lider al PMP și susținător al unirii României cu Republica Moldova./rlambru/gpodea
Agenția de Presă RADOR
