În Orientul Mijlociu, ”la 100 de zile de la începerea războiului, SUA și Iranul par a fi încă departe de un acord de pace”, titrează Bloomberg. Duminică noaptea, Iranul a lansat un atac cu rachete asupra Israelului pentru prima dată de la armistițiul din luna aprilie, transmite Euronews, în timp ce Les Echos notează amenințarea Teheranului de a da un răspuns ”dureros” împotriva SUA și a Israelului, după noile atacuri efectuate de armata israeliană asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, un bastion al Hezbollah-ului pro-iranian. Anterior, noaptea de vineri spre sâmbătă fusese marcată de atacuri americane asupra Iranului și de atacuri iraniene de represalii asupra bazelor din Kuweit și Bahrain. Între timp, ”rezultatul discuțiilor de pace, care au stagnat în ultimele zile, rămâne foarte incert”, mai constată Les Echos. Totuși, într-un interviu difuzat duminică de NBC News, președintele american a dat asigurări că războiul din Iran ”nu va fi un război fără sfârșit”. Donald Trump a declarat că dacă va reuși să încheie un acord cu Teheranul pentru a pune capăt războiului ce durează de trei luni, SUA va colabora cu Iranul pentru a recupera și distruge uraniul îmbogățit. Dacă nu se va ajunge la un acord, atunci SUA va lovi și mai mult armata iraniană până la punctul în care forțele americane vor putea colecta materialul nuclear în siguranță, rezumă NBC News declarațiile președintelui.
Tonul interviului a devenit, însă, tot mai tensionat pe măsură ce au fost abordate teme de actualitate internă. Președintele Donald Trump ”a părăsit furios” interviul, ”după un schimb aprins de replici” cu moderatoarea pe tema alegerilor „trucate”, notează Politico, în timp ce Washington Post observă că reacția lui Donald Trump a venit după ce a fost ”confruntat cu privire la afirmațiile sale false”, fiind presat de moderatoare să aducă dovezi.
Pe frontul ruso-ucrainean, ”Ucraina nu pierde, Rusia nu câștigă”, titrează The Atlantic, prezentând o analiză făcută de Anne Applebaum pe tema noilor tehnologii dezvoltate de ucraineni care, în opinia editorialistei, reprezintă ”un moment de cotitură care schimbă totul”. Duminică, Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Londra, ”cu aliați cheie, cu scopul de a consolida atacurile asupra Rusiei”, scrie The Guardian, detaliind că premierul britanic Keir Starmer i-a primit pe Zelenski, Macron și Merz în Downing Street, pe fondul optimismului existent la Kiev cu privire la situația războiului. Liderii așa-numitului grup E3 – Marea Britanie, Franța și Germania – s-au reunit după o săptămână de intensificare a ostilităților pe frontul ruso-ucrainean și după ce Vladimir Putin a respins propunerea lui Zelenski de a purta discuții față în față, mai notează The Guardian, amintind și că Regatul Unit și Franța conduc o inițiativă de „coaliție a celor dispuși” pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei, ca parte a unui proces de pace. Între timp, Rusia ”încearcă să proiecteze o imagine a normalității restabilite”, constată Le Figaro, comentând pe marginea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, la care au participat peste 24.500 de persoane, inclusiv reprezentanți din 142 de țări. Însă așa-numitul „Davos” rusesc a fost dominat de problema unei încetiniri serioase a activității economice a Rusiei după mai bine de patru ani de război în Ucraina, în ciuda negărilor lui Vladimir Putin, mai scrie cotidianul francez. În plus, după cum remarcă Le Monde, ”importantul forum al lui Putin de la Sankt Petersburg s-a încheiat așa cum a început: sub o serie de atacuri cu drone ucrainene”.
În privința României, Financial Times publică un amplu articol despre situația politică din țară. Sub titlul ”Matematicianul versus fostul șef de galerie”, publicația prezintă prin comparație viziunea și tacticile președintelui Nicușor Dan și pe cele ale liderului principalului partid de opoziție, George Simion, remarcând că pro-europenii urmăresc evoluțiile din România cu îngrijorare. ”Nici nu au terminat bine de celebrat înfrângerea electorală din aprilie a lui Viktor Orbán, liderul eurosceptic al Ungariei”, că ”o nouă furtună anti-UE pare să se formeze într-un alt stat membru din Europa de Est”. ”Deocamdată, Simion pare să aibă tot avântul de partea sa. Partidul său, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a cunoscut o ascensiune spectaculoasă de când a intrat pentru prima dată în Parlament, în 2020”. Însă, ”dacă există un motiv de speranță pentru Uniunea Europeană, acesta provine din faptul că singurul om din țară care nu se lasă cuprins de panică și nu se grăbește este adversarul lui Simion, Nicușor Dan, un matematician tenace și lipsit de tonuri stridente, care s-a făcut cunoscut mai întâi ca activist care s-a luptat cu dezvoltatorii imobiliari fără scrupule, iar apoi ca primar al Bucureștiului”. Financial Times avertizează că ”dacă strategia de echilibru a lui Dan eșuează și, în urma unor alegeri anticipate, Simion ajunge prim-ministru, Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu cel mai combativ membru eurosceptic de până acum”. ”Pe întreg continentul european, centrul politic se fragmentează, iar România reprezintă un test pentru modul în care poate fi gestionată această evoluție”, conchide Financial Times, adăugând și că ”odată considerată un exemplu de succes al extinderii Uniunii Europene, România a devenit astăzi o ilustrare a ascensiunii populismului — și a provocării de a găsi un răspuns la acesta”.
Carolina Ciulu, RADOR
