RADOR: Revista presei internaţionale
RADOR (8 iunie) – Problematica spinoasă a conflictelor armate din Europa de Est și Orientul Mijlociu se regăsesc din nou printre temele de mare interes pentru presa internațională.
O dronă a pătruns pe teritoriul Republicii Moldova luni dimineața, iar fragmentele ei, cu urme de explozie, au fost găsite pe un teren agricol din estul țării, aproape de granița cu Ucraina, scrie la Chișinău Ziarul de Gradă, precizând că nu există răniți, iar incidentul a avut loc în contextul unui „atac rusesc masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei”. Tot luni, semnalează La Libre Belgique, o dronă a fost doborâtă de avioane franceze din cadrul forțelor NATO, după ce intrase în spațiul aerian leton dinspre Rusia. În acest context, la care se adaugă și incidentul recent de la Galați, afirmă site-ul ucrainean United24Media.com că UE și NATO au decis să-și consolideze cooperarea la producția de armament anti-dronă, iar UE și-a propus în plus să înlesnească și colaborarea dintre producătorii europeni de armament și cei ucraineni, care dețin deja expertiza necesară. În această privință, Moscova a primit un neașteptat „ajutor” indirect din partea Vaticanului, reiese dintr-o știre a site-ului italian Il Fatto Quotidiano, conform căruia papa „a lansat un atac dur împotriva reînarmării, în special a reînarmării europene” cu ocazia unui discurs în parlamentul spaniol. Pontiful sfătuiește continentul să se apere de dictatura agresivă de la răsărit cu ajutorul altor arme: „dreptate, dialog răbdător, respect pentru dreptul internațional și o politică capabilă să pună viața popoarelor mai presus de interesele războiului”. Un imbold în sens contrar îl reprezintă activitatea organelor judiciare anticorupție de la Kiev. Un fost președinte al Curții Supreme a Ucrainei va executa cinci ani de închisoare pentru că a acceptat o mită de 2,7 milioane de dolari în 2023, transmite agenția ucraineană UNN. Pe lângă confiscarea unei părți însemnate din avere, el e obligat să-i transfere 1,1 milioane de dolari armatei. Dar mai important e mesajul transmis donatorilor externi în privința luptei cu corupția, fenomen suspectat a eroda o parte din ajutorul oferit Kievului.
Două scrutine au avut loc duminică în regiuni importante pentru Moscova, Caucaz și Balcani. „Partidul premierului armean Nikol Paşinian a câștigat alegerile generale, conform primelor rezultate oficiale de luni. El revendicase deja o «victorie istorică» și se angajase «să continue calea apropierii de Occident», dezvoltând simultan și relațiile cu Rusia”, consemnează France 24, menționând că „președintele american Donald Trump i-a oferit sprijin «total» lui Pașinian, în timp ce Rusia a avertizat Erevanul împotriva unei traiectorii precum cea a Ucrainei”. „Victorie naționalistă în Kosovo, dar fără majoritate absolută”, rezumă spaniolul La Razon rezultatul alegerilor generale din Kosovo. „Partidul de guvernare Autodeterminare, condus de premierul naționalist interimar Albin Kurti, a câștigat clar alegerile anticipate, cu 43% , deși nu a obținut majoritatea necesară pentru a guverna singur.” Kosovo e în criză politică de 18 luni, și pe lângă faptul că nu e recunoscut de China, Rusia și cinci state UE, și-a complicat recent politica externă prin măsuri anti-Belgrad „care au generat tensiuni cu UE și SUA”, „partenerii esențiali ai Kosovo în aspirația către o mai bună integrare internațională”. „Dacă Rusia ar controla Ucraina, România și Georgia, Marea Neagră ar deveni un lac rusesc” – se intitulează un interviu cu fosta președintă a Georgiei Salome Zurabișvili, realizat de ziarul francez Les Echos. Ea face legătura între Caucaz și Balcani, afirmând că la alegerile din 2024 din Georgia Moscova a intervenit „în special prin intermediul call-centerelor și al unor specialiști în comunicare care mai fuseseră folosiți în Muntenegru”. Și subliniază relevanța geostrategică a Caucazului: „Asia Centrală e tot mai interesată de consolidarea relațiilor cu Europa și de distanțarea de Moscova. Dacă puntea reprezentată de Caucaz n-ar mai exista, totul ar deveni mult mai complicat”.
Conducătorii francez, german și britanic, care s-au întâlnit duminică seara la Londra cu Volodimir Zelenski, au declarat că susțin propunerea președintelui ucrainean privind un „dialog direct” între Ucraina și Rusia, cu ”participarea activă a SUA și a Europei”, relatează Le Figaro. Portalul european Politico preia un mesaj și mai hotărât de luni al Berlinului: „Europa e pregătită să preia frâiele de la SUA pentru a negocia cu Putin”, deși „în strânsă coordonare cu SUA”. Inițiativa „prinde avânt” acum în Europa, dar ne aflăm încă într-o etapă de „pregătire”, într-o „fază de reorientare”, potrivit Berlinului. „Nu e însă clar dacă Putin va fi dispus să trateze cu liderii europeni”, admite totuși Politico. De fapt însuși Bruxelles-ul e circumspect, conform agenției Reuters. „UE consideră că nu e momentul potrivit pentru a iniția discuții cu Rusia referitor la războiul din Ucraina, a declarat luni înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas. «Considerăm că încă nu s-au creat condițiile necesare. De asemenea, trebuie să dăm dovadă de răbdare strategică atunci când vine vorba de a împinge Rusia într-o situație în care ar fi dispusă să negocieze cu adevărat».”
Potrivit unor surse israeliene citate de CNN, Israelul va respecta solicitarea administrației Trump de a opri represaliile asupra Iranului, însă va continua operațiunile militare în sudul Libanului. Iranul anunțase luni că își suspendă atacurile contra Israelului, dar a avertizat că le va relua dacă Israelul își continuă atacurile în Liban. Citat tot de CNN, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul a încetat atacurile contra Iranului, fără a recunoaște însă explicit un armistițiu: „În acest moment focul a încetat, deoarece după ce am lovit regimul terorist de la Teheran a încetat să ne mai atace. Dacă regimul terorist din Iran face greșeala de a ne ataca din nou, vom răspunde prin forță”. Săptămânalul britanic The Spectator explică de ce a rupt Iranul armistițiul. Dacă arsenalul propriu al Teheranului a fost în mare măsură distrus, arsenalul Hezbollahului e aproape intact. Organizația teroristă din Liban încă mai constituie o amenințare validă la adresa Israelului, deci „trebuie protejată cu orice preț”. În cotidianul israelian Haaretz fostul premier Ehud Barak abordează aceeași problemă, observând că pentru a putea dezarma Hezbollahul „ar trebui să ocupăm întregul Liban, ceea ce e pur și simplu nerealist”, și atunci „unicul mod de a dezarma organizația e prin diplomație”. The Financial Times consideră că, în ciuda succeselor tactice, Netanyahu și-a ratat marea strategie de salvare a țării (și a sa personală, pe plan politic) din cauză că s-a concentrat excesiv pe elementul mai simplu, cel militar, ignorând dimensiunile politică și diplomatică. În consecință, Netanyahu a ajuns într-o dilemă extrem de dificilă: „Anulează loviturile contra Iranului și Hezbollahului, riscând să apară slab în ochii regimului de la Teheran și ai publicului israelian? Sau îl sfidează pe Trump, periclitându-și alianța cu America?” Și site-ul israelian Ynet News crede că a sosit acum „momentul adevărului” pentru relațiile SUA-Israel, dar tocmai pentru că uzul forței se impune în fața intransigenței Teheranului. Regimul nu a cedat la presiuni și amenințări din cauza ideologiei lui extremiste, un „fanatism străvechi” care și-a demonstrat forța pe parcursul ultimului an, de la prima rundă de lovituri, cele din 2025. The Jerusalem Post apreciază că „Iranul pierde în Golf, dar câștigă teren la Washington”. Cu alte cuvinte, statele din „Golf alunecă spre Israel mai rapid decât ar fi putut să le determine orice conferință de normalizare a relațiilor, însă politica internă din SUA provoacă scăderea presiunii asupra Iranului”. În The Wall Street Journal fostul consilier de securitate națională John Bolton avertizează că un acord prost cu Iranul poate declanșa o cursă a înarmării nucleare, astfel încât e necesar ca Washingtonul „să deblocheze Strâmtoarea Ormuz și să fie pregătit să utilizeze forța din nou”. O altă publicație americană, The Washington Free Beacon, a obținut acces în exclusivitate la o anchetă realizată de o agenție a guvernului american, Biroul Inspectorului General al USAID, care a descoperit că încă 101 de angajați din Fâșia Gaza ai agenției ONU pentru palestinieni (UNRWA) sunt combatanți ai organizației teroriste Hamas și participanți la masacrul comis de grupare în Israel pe 7 octombrie 2023. Au fost descoperiți „directori, profesori, paznici, psihologi și cadre medicale din școli UNRWA” care sunt membri ai Brigăzilor Al-Qassam ale Hamas ori ai altor facțiuni teroriste. „Descoperirile vor accentua cu siguranță îndemnurile din Congres ca UNRWA să fie dizolvată ori desemnată formal drept organizație teroristă străină de către administrația Trump. Israelul acuză de 20 de ani că UNRWA a fost deplin infiltrată de Hamas, care controlează cu un pumn de fier distribuția ajutoarelor pe tot cuprinsul Fâșiei Gaza.”/asuba/dsirbu
Andrei Suba, RADOR
