În Orientul Mijlociu, doborârea unui elicopter american de tip Apache de către Iran generează o nouă amenințare pentru posibilitatea încheierii unui acord, despre care Donald Trump susține de săptămâni întregi că este aproape de a fi finalizat, notează Bloomberg. Într-o postare pe contul său Truth Social, președintele american a afirmat că SUA „trebuie, în mod inevitabil, să răspundă la acest atac”. Potrivit CNN, cei doi membri ai echipajului elicopterului au fost salvați de o ambarcațiune-dronă, dar incidentul a marcat prima pierdere a unui elicopter Apache de la începutul conflictului cu Iranul. Între timp, Israelul și-a continuat războiul în Liban împotriva Hezbollahului, susținut de Iran, la o zi după ce Israelul și Iranul anunțaseră că vor suspenda atacurile reciproce, transmite BBC. Marți, armata israeliană a lansat atacuri asupra orașului Tir, anunțând, potrivit The Times of Israel, că a localizat în ultimele zile mai multe depozite de arme ale Hezbollah în sudul Libanului.
În plan economic, agravarea conflictului din Orientul Mijlociu s-a combinat cu neliniștile în creștere legate de sectorul tehnologiei, generând un nou val de vânzări masive de acțiuni pe burse, constată Bloomberg. Remarcând reluarea scăderilor în zona tech, CNN subliniază tendința investitorilor de a vinde acțiuni legate de inteligența artificială, ca o expresie a prudenței, dar și a dorinței de a încasa profiturile după o creștere puternică din ultimele luni. Astfel, aceleași companii care au alimentat recentele câștiguri semnificative înregistrează acum pierderi mari, observă și The Wall Street Journal.
Pe frontul războiului ruso-ucrainean, ”Kievul își intensifică atacurile, iar războiul ajunge acasă la ruşi: drone de la Moscova până în Siberia”, după cum titrează Il Corriere della Sera, detaliind: ”La sol, soldații ruși sunt împotmoliţi în noroi, în timp ce pe cer se desfăşoară marea bătălie a Ucrainei. Atacul rusesc cu drone de sâmbătă din apropierea Cernobîlului, etichetat de Volodimir Zelenski drept „șantaj nuclear”, este o ripostă la contraofensiva ucraineană care a ajuns în sufrageria Kremlinului. În timp ce trupele rusești se luptă să avanseze pe teren, iar evenimentele recente din Crimeea arată că Ucraina obține un relativ succes, natura conflictului este modificată de campania cu drone cu rază lungă de acțiune împotriva infrastructurii critice și energetice a Rusiei. Astfel, soarta geopoliticii europene nu mai este decisă de luptele din Donbas, ci de roiurile de drone care brăzdează cerul de la Moscova la Sankt Petersburg, până în Munții Ural și Siberia”, consideră cotidianul italian. Remarcând totodată și o intensificare a bombardamentelor rusești, Il Corriere della Sera, redă concluzia Institutului pentru Studiul Războiului, că este vorba despre ”o încercare de a ascunde succesele Kievului. În ciuda unei creșteri cu 37% a atacurilor rusești, câștigurile teritoriale lunare ale Moscovei au scăzut la un minim record de doar 14 kilometri pătrați, relatează Reuters. În plus, efectul profund este spargerea scutului mediatic. Atacarea orașului Sankt Petersburg în timpul Forumului Economic spulberă narațiunea unei „operațiuni speciale” desfășurate la mare depărtare și într-un spațiu limitat. Propaganda poate revendica sute de bombardamente asupra Ucrainei, însă realitatea dictează evacuări și apeluri la adăpostire a rușilor în case. Zelenski consideră că acest lucru va convinge Moscova să negocieze, întrucât „un lucru este sigur: cerul rusesc este prea vast pentru a fi protejat de dronele ucrainene”, conchide cotidianul italian.
Între timp, ”alegerile din Armenia furnizează un eșec pentru Vladimir Putin”, consideră The Guardian, în timp ce Le Monde subliniază că ”victoria lui Nikol Pașinian validează orientarea țării către Europa”. Prin această realegere, Pașinian ”primește un mandat clar pentru a continua politica de diversificare a alianțelor externe, menită să reducă dependența puternică a țării față de Moscova, un aliat istoric perceput acum ca un partener nesigur sau chiar ca o amenințare”, explică Le Monde. New York Times, amintește că înaintea alegerilor, Rusia și-a sporit presiunile în sprijinul adversarilor lui Pașinian, restricționând importurile armene, întreținând o campanie de dezinformare și amenințând să reducă alimentarea cu petrol și gaze. Ba chiar, președintele rus, Vladimir Putin, ”a avertizat fățiș că Armenia urmează calea Ucrainei”, mai notează cotidianul american. Prin urmare, relațiile cu Moscova vor reprezenta una dintre cele mai mari provocări ale celui de-al treilea mandat al lui Nikol Pașinian, consideră Le Monde, care explică și de ce aceste alegeri s-au bucurat de o ”atenție internațională fără precedent”. ”Asemenea Moldovei și Ungariei, Armenia a devenit un element al acestei mari confruntări de influență dintre Europa și Rusia”.
În Extremul Orient, președintele Chinei își urmează ”strategia de influență”, organizând întâlniri la nivel înalt într-un ritm fără precedent, constată L’Express, amintind că în primele cinci luni ale anului, Xi Jinping a primit la Beijing peste 20 de șefi de stat sau de guvern, inclusiv pe Donald Trump, Vladimir Putin și lideri europeni. ”Acest activism diplomatic își propune în mod clar să demonstreze că gigantul asiatic ocupă acum o poziție centrală pe scena internațională”, dar și că ”în același timp, Beijingul încearcă să creeze o coaliție de țări aliniate pozițiilor sale” comentează cotidianul francez. Pe această linie se înscrie vizita de luni și marți a lui Xi Jinping la Phenian, ”în cadrul căreia a încercat să-l readucă în rând pe omologul său, Kim Jong-un, încurajat recent de alianța sa cu Rusia”, după cum notează același L’Express. Totuși, deocamdată, nimic concret nu a ieșit încă la iveală în urma acestei vizite, constată New York Times, remarcând un contrast puternic în raport cu o altă vizită semnificativă, cea a lui Putin la Phenian în iunie 2024, în cadrul căreia s-a semnat un tratat de apărare reciprocă ce a permis trupelor nord-coreene să lupte alături de ruși pe frontul ucrainean. „În multe privințe”, observă The New York Times, „vizita de două zile a lui Xi la Phenian are ca scop tocmai contrabalansarea influenței Rusiei”. Acordul încheiat de Phenian cu Moscova „a contribuit în mod deosebit la revitalizarea economiei nord-coreene, permițându-i lui Kim Jong-un să facă schimb de arme și trupe cu Rusia pentru petrol, alimente și tehnologie de armament de care Coreea de Nord are nevoie disperată”. Prin urmare, întâlnirea cu Xi Jinping poate fi interpretată ca „o subtilă reamintire adresată recent dictatorului nord-coreean Kim Jong-un ce a prins curaj că Beijingul rămâne principalul său binefăcător, partenerul său economic și bastionul său împotriva Statelor Unite”, mai notează The New York Times./cciulu/cvanatoru
(Carolina Ciulu)
