RADOR RADIO ROMÂNIA, 11 iunie 2026 – Presa internațională urmărește cu atenție noua spirală a tensiunilor dintre Statele Unite și Iran. Potrivit unei sinteze realizate de Courrier International, escaladarea a început după doborârea unui elicopter american Apache în apropierea Strâmtorii Ormuz. Președintele Donald Trump, care avertizase anterior că Washingtonul va riposta, a ordonat atacuri asupra unor instalații iraniene de apărare aeriană, posturi de comandă și situri radar. Revista franceză insistă asupra caracterului „proporțional” al represaliilor americane și asupra faptului că răspunsul iranian a rămas, la rândul său, limitat. Citând analiști și foști responsabili militari americani, publicația sugerează că actuala secvență de atacuri ar putea reprezenta mai degrabă o încercare de gestionare a tensiunilor decât începutul unui nou război regional. În aceeași logică este interpretată și atitudinea lui Donald Trump, ale cărui declarații sunt considerate mai prudente decât amenințările lansate în trecut la adresa Iranului.
Dacă publicația Courrier International vede în aceste evoluții semnele unei posibile dezescaladări, Washington Post este mult mai preocupat de fragilitatea armistițiului existent. Cotidianul american subliniază că atacurile iraniene asupra unor obiective americane din Bahrain, Kuweit și Iordania deschid un nou ciclu de represalii reciproce, capabil să destabilizeze rapid întregul Orient Mijlociu. Deși publicația remarcă faptul că nu au fost raportate victime, ea insistă asupra deteriorării climatului politic și asupra tonului tot mai amenințător adoptat de Casa Albă. În lectura ziarului american, riscul principal nu este „amploarea loviturilor de astăzi”, ci „posibilitatea ca fiecare nou răspuns să genereze o nouă rundă de confruntări”.
De la dimensiunea militară la consecințele economice ale crizei: Corriere della Sera consideră că adevărata miză a conflictului nu se află pe câmpul de luptă, ci în Strâmtoarea Ormuz și pe piețele energetice. Cotidianul italian pornește de la ideea că anul 2026 trebuia să fie unul relativ stabil pentru aprovizionarea Europei cu energie, însă războiul din Iran a schimbat complet calculele. Preocuparea principală a Europei rămâne refacerea rezervelor de gaze înaintea iernii. Nivelul actual al stocurilor este sensibil mai redus decât în ultimii ani și se apropie de situația tensionată din 2022, după invazia rusă a Ucrainei. „Chiar și într-un scenariu favorabil, Europa va trebui să concureze cu Asia pentru gazele naturale lichefiate, în timp ce nivelul actual al rezervelor este inferior celui din ultimii ani. În plus, posibilul fenomen El Niño și dezbaterile europene privind politicile climatice ar putea amplifica presiunea asupra piețelor energetice”.
Violențele care au cuprins Irlanda de Nord după atacul cu cuțitul din Belfast sunt interpretate de presa internațională mai puțin ca o reacție spontană la o crimă și mai degrabă ca expresia unor tensiuni sociale și identitare acumulate de mai mult timp. Publicația spaniolă 20 Minutos pune accentul pe amploarea tulburărilor și pe extinderea lor geografică. Din perspectiva sa, înjunghierea unui bărbat de către un cetățean sudanez „a funcționat ca un factor declanșator pentru resentimente deja existente față de imigrație”. Articolul insistă asupra atacurilor îndreptate împotriva unor afaceri și comunități de imigranți și evidențiază îngrijorarea autorităților că violențele riscă să se transforme într-o campanie de represalii împotriva străinilor. Faptul că toate marile partide nord-irlandeze au emis o declarație comună de condamnare este prezentat ca un semn al gravității situației.
De dincolo de Ocean, Washington Post descrie evenimentele drept „cel mai important val de violențe anti-imigrație din Regatul Unit din ultimul an” și insistă asupra caracterului explicit xenofob al atacurilor: grupuri care au mers din ușă în ușă în cartierele cu populație imigrantă, familii evacuate sub protecția poliției și sloganuri împotriva străinilor scandate de manifestanți. Mai mult, publicația sugerează că revoltele nu pot fi explicate doar prin incidentul din Belfast, ci trebuie înțelese pe fondul unei dezbateri naționale tot mai polarizate privind imigrația, identitatea și integrarea socială. „În acest sens, cazul nord-irlandez apare ca simptomul unei probleme mai largi care afectează întregul Regat Unit”, conchide Washington Post.
Publicația britanică The Guardian se apleacă asupra declarațiilor familiei victimei, care cere în mod explicit ca tragedia să nu fie folosită pentru alimentarea urii împotriva migranților. Cotidianul britanic subliniază contrastul dintre drama personală a lui Stephen Ogilvie și instrumentalizarea politică a cazului în spațiul public și acordă un spațiu amplu mărturiilor imigranților care au devenit ținte ale atacurilor, inclusiv unor refugiați și lucrători străini care au fost nevoiți să își părăsească locuințele. „Familii de diferite naționalități, inclusiv români, sudanezi și ucraineni, au fost nevoite să își părăsească locuințele după ce au devenit ținta violențelor mulțimii. Unele dintre acestea, care locuiau în cartiere predominant albe, mai fuseseră vizate și în trecut.” În lectura The Guardian, „adevărata victimă colaterală a incidentului este coeziunea socială, pusă în pericol de transformarea unei anchete penale într-un conflict între comunități”.
Presa de specialitate analizează strategiile energetice din Europa de Sud-Est. În analiza sa, publicația elenă Energy Press susține că România urmează modelul Bulgariei și se afirmă drept una dintre cele mai dinamice piețe europene pentru baterii de stocare. Publicația greacă remarcă faptul că, deși Grecia este considerată tradițional mai avansată în domeniul energiei verzi, aceasta a rămas în urmă în segmentul stocării, în timp ce România și Bulgaria au reușit să construiască într-un timp foarte scurt portofolii consistente de proiecte și să atragă un număr mare de investitori.
Potrivit publicației, succesul României se explică în primul rând prin „orientarea timpurie către proiectele comerciale („merchant”). Spre deosebire de Grecia, unde dezvoltarea sectorului a fost încetinită de proceduri și mecanisme de reglementare complexe, autoritățile române au permis încă de la început accesul unor astfel de proiecte la rețea”. Energy Press apreciază că această abordare a oferit investitorilor și băncilor predictibilitatea necesară pentru a finanța proiecte expuse direct la piață, accelerând astfel dezvoltarea sectorului. În consecință, investitorii au putut obține fluxuri de venituri suplimentare, ceea ce a făcut ca proiectele de stocare să devină mai rentabile și mai atractive decât în alte piețe din regiune. În opinia analiștilor citați de publicația elenă, România oferă condiții mai favorabile pentru integrarea bateriilor în proiectele de producție a energiei regenerabile, permițând utilizarea mai eficientă a capacităților instalate. Comparația cu Grecia este constantă pe parcursul articolului și conduce la concluzia că anumite restricții tehnice și administrative impuse pe piața elenă au afectat rentabilitatea investițiilor și au încetinit ritmul dezvoltării.
Evoluțiile din România se înscriu, de altfel, într-o tendință mai amplă observată în Europa Centrală și de Sud-Est. Dacă Energy Press.gr prezintă România și Bulgaria drept „pionierii” regionali ai stocării energiei, agenția ungară MTI consemnează inaugurarea celei mai mari instalații de stocare pe bază de baterii din istoria Ungariei, cu o capacitate de aproape 100 MW. Potrivit autorităților de la Budapesta, investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a rețelei electrice și de integrare a noilor capacități regenerabile, guvernul ungar estimând că în următorii ani vor fi create aproximativ 5.000 MW de noi capacități din surse regenerabile, însoțite de sisteme de stocare.
(Agenția de Presă RADOR)/rlambru
