În 2026, Topshop a prezentat un catwalk bazat pe inteligență artificială, în care ținutele puteau fi cumpărate în timp real printr-o aplicație dedicată. Prezentarea nu a avut doar rolul unui eveniment de modă, ci și al unei demonstrații despre felul în care tehnologia poate transforma rapid o apariție de podium într-o opțiune de cumpărare.
Acest tip de prezentare face ca ținutele de pe podium să ajungă mai rapid la public. Spectatorul nu mai vede doar o ținută pe podium, urmând să o caute ulterior în magazine, ci poate ajunge mai repede de la imagine la produs. Pentru branduri, legătura directă dintre prezentare și achiziție poate aduce reacții mai rapide și informații mai clare despre interesul publicului.
Inteligența artificială schimbă și felul în care sunt realizate campaniile de modă. În loc ca fiecare imagine să fie produsă printr-o ședință foto clasică, unele branduri pot folosi modele, decoruri sau fundaluri generate digital, ceea ce face procesul mai rapid și mai ușor de adaptat pentru mai multe platforme.
Modelele digitale și imaginile generate cu ajutorul AI aduc în discuție controlul asupra propriei imagini și felul în care corpul poate fi reprezentat în campaniile de modă. Atunci când imaginea unei persoane reale poate fi reprodusă sau modificată digital, devin importante acordul și limitele folosirii acestei reprezentări. Pentru industrie, problema nu este doar tehnologică, ci și profesională, deoarece aceste practici pot modifica rolul modelelor, fotografilor, stiliștilor și al altor specialiști implicați în producerea imaginilor comerciale.
Tehnologia începe să influențeze și experiența directă a consumatorului. Stylingul virtual apropie inteligența artificială de alegerile de zi cu zi, deoarece aplicațiile pot analiza preferințele utilizatorului, culorile preferate, tipul de produse căutate sau imaginile salvate online pentru a propune combinații vestimentare. Un sistem digital poate funcționa astfel ca un stilist personal, capabil să sugereze ținute complete sau variante diferite de purtare pentru aceeași piesă.
Probele virtuale duc experiența de cumpărare mai aproape de cea din magazinul fizic. În 2026, designerul Kate Barton a lansat o funcție de virtual try-on pe platforma sa de e-commerce, iar JD.com a integrat un instrument similar în aplicația sa, semn că probarea digitală devine tot mai prezentă în zona de shopping online. În loc să vadă doar fotografia unui produs pe site, cumpărătorul poate vizualiza cum ar arăta o rochie, un sacou sau o pereche de pantaloni pe o imagine proprie ori pe un model cu proporții asemănătoare.
Sistemele recente de virtual try-on încearcă să redea mai corect textura, lungimea, volumul și dinamica materialului, astfel încât shoppingul online să se apropie mai mult de experiența din magazinul fizic. Cercetări publicate în 2026, precum MV-Fashion, urmăresc această problemă prin date care surprind mișcarea reală a materialelor, straturile vestimentare și relația dintre produsul purtat și imaginea de catalog. Totuși, simulările digitale nu pot reproduce complet experiența reală a purtării unei piese. Textura, greutatea materialului, cusăturile, mișcarea și felul în care un produs se așază pe corp rămân greu de redat cu exactitate. Din acest motiv, tehnologia poate completa experiența de cumpărare, dar nu o poate înlocui total.
Pe măsură ce moda circulă tot mai mult prin fotografii, clipuri scurte și campanii online, unele creații ajung să fie gândite și pentru felul în care apar pe ecran. Texturile lucioase, volumele exagerate, croielile sculpturale sau detaliile ușor de remarcat în imagine pot deveni mai importante într-un mediu vizual. O piesă trebuie să funcționeze în realitate, dar și într-o fotografie, într-un videoclip sau într-o prezentare virtuală.
Această transformare schimbă criteriile prin care o creație vestimentară poate fi considerată relevantă. În moda tradițională, materialul, execuția și funcționalitatea aveau un rol central. În moda destinată mediului digital, contează tot mai mult felul în care o piesă arată în imagini, elementele care o fac ușor de recunoscut și capacitatea ei de a atrage atenția.
Folosirea inteligenței artificiale în modă nu poate fi privită doar ca progres spectaculos, deoarece aduce în discuție originalitatea, autoratul și încrederea publicului în imaginile pe care le consumă. O campanie generată artificial poate schimba felul în care este înțeles controlul asupra propriei imagini, mai ales atunci când modelele digitale seamănă cu persoane reale sau sunt construite pornind de la identitatea acestora. În același timp, producerea rapidă a unor materiale vizuale cu ajutorul AI poate afecta rolul profesiilor creative din industrie.
Viitorul modei internaționale nu pare să însemne dispariția pieselor fizice, ci apariția unei relații mai complexe între obiect, imagine și tehnologie. Croiala, materialul și execuția rămân importante, dar sunt completate de styling virtual, modele digitale, campanii generate artificial și creații gândite pentru impact vizual online. În acest sens, inteligența artificială nu schimbă doar modul în care moda este produsă, ci și felul în care este imaginată, privită și înțeleasă.
Autor: Aurelian George Vasile, FJSC
(RADOR RADIO ROMÂNIA – 29 iunie)
