Europa Occidentală se pregătește de un nou val de căldură. Deoarece Franța a fost una din țările cele mai afectate de caniculă, presa franceză consacră pagini întregi prognozelor și opiniilor specialiștilor. Le Monde: „Franța nici măcar nu a ieșit oficial din valul istoric de căldură început pe 17 iunie și este foarte probabil să se confrunte deja, în acest weekend și săptămâna viitoare, cu un nou episod de caniculă. Deocamdată, durata, intensitatea și aria geografică afectată rămân incerte. Dacă prognozele se confirmă, acesta va fi al treilea val de caniculă din acest an, după un prim episod neobișnuit de timpuriu, produs încă din luna mai. Codul portocaliu de caniculă ar putea fi astfel reintrodus. Cotidianul central francez mai scrie că specialiștii avertizează că Marea Mediterană a fost puternic încălzită de actualul val de caniculă: „temperatura apei este cu 6 până la 8 grade peste valorile normale, ceea ce va contribui la creșterea temperaturilor în regiunile învecinate”. La originea noului episod se află formarea unui nou „dom de căldură”, scrie la rândul său Liberation. Anticiclonul aflat în prezent deasupra Atlanticului, care aduce temporar un aer mai răcoros, se va repoziționa în cursul weekendului deasupra Franței. Același sistem atmosferic va provoca o creștere accentuată a temperaturilor și în Spania, Italia și sudul Regatului Unit.
Valul de căldură actual este cel mai sever înregistrat vreodată în Franța, depășindu-l chiar și pe cel din 2003, care a provocat aproximativ 15.000 de decese. Țara a traversat cele mai fierbinți trei zile din istoria sa, deși vara abia a început. Sute de recorduri de temperatură, atât diurne, cât și nocturne, au fost doborâte. Pragul de 40°C a fost depășit pe mai mult de o cincime din teritoriul Franței metropolitane, în condițiile în care, în secolul al XX-lea, astfel de temperaturi erau rare.
Acest episod excepțional, care a avut consecințe importante asupra sănătății publice, economiei și vieții sociale, a evidențiat cât de nepregătită este Franța în fața efectelor încălzirii climatice, conchide Liberation.
Din Italia, ANSA notează că cinci persoane au murit din cauza caniculei. „Valurile de căldură actuale din Europa sunt o «repetiție generală» pentru lunile următoare: în aceste zile, camerele de gardă din Peninsulă și de pe întreg continentul sunt pline până la refuz. Și din nou sunt aduse în lumină opiniile experților: „Europa se încălzește cu o rată de peste două ori mai mare decât media globală. Valurile de căldură nu mai sunt evenimente excepționale, izolate. Sunt crize recurente care devin din ce în ce mai frecvente, mai intense și mai prelungite. Fiecare vară pentru care nu reușim să ne pregătim în mod adecvat este o vară pe care o plătim cu vieți omenești”, avertizează un expert în climatologie citat de Agenția italiană de presă.
O altă publicație francofonă, din Elveția de data aceasta, Le Temps, pledează în favoarea tranziției energetice. „Stimularea în continuare a surselor regenerabile este singura modalitate posibilă atât de a ne satisface setea insațiabilă de energie, cât și de a proteja planeta și clima.
Nu există nicio îndoială: din cauza inteligenței artificiale, a creșterii populației și a aerului condiționat, consumul de energie va continua să crească și să creeze divizări. Niciodată până acum lumea nu a consumat atâtea molecule de hidrocarburi sau electroni ca astăzi, chiar dacă cifrele pe cap de locuitor tind să scadă în Elveția, Europa și chiar Statele Unite. În Asia, însă, în special în China, datele pe cap de locuitor sunt în creștere (sau explodează, ca în Singapore). Într-o asemenea măsură încât astăzi, un chinez consumă aproape la fel de multă energie ca un elvețian mediu. Tocmai de aceea, analiza din Le Temps reamintește că, în cazul surselor regenerabile, pierderile sunt mult mai mici decât în cazul combustibililor fosili. Atunci când petrolul, cărbunele sau gazele sunt arse pentru a genera electricitate sau a alimenta un vehicul, cea mai mare parte a energiei este disipată sub formă de căldură și nu este utilizată. Același lucru este valabil și în cazul energiei nucleare: un reactor nuclear creează o cantitate enormă de electricitate, dar norul de vapori de apă pe care îl generează, chiar mai semnificativ din punct de vedere al valorii energetice, este rareori recuperat într-o rețea de încălzire. Concluzia publicației elvețiene: „Confruntați cu schimbările climatice, nu ne mai putem permite astfel de risipe”.
Cutremurul din Venezuela și lupta salvatorilor pentru a găsi persoane rămase în viață se află în centrul atenției marilor cotidiene internaționale. „Venezuelenii se salvează singuri după cutremure”, titrează Washington Post, și remarcă faptul că primii salvatori au fost pescari, medici și emigranți întorși din străinătate – o mobilizare civică fără precedent ce încearcă să umple golul lăsat de autorități.
Președintele interimar Delcy Rodríguez a apărut la televiziune pentru a declara starea de urgență, a cere unitate națională și a mulțumi administrației Trump pentru sprijinul acordat. Însă, pe teren, oamenii spun că au primit foarte puțin ajutor.
Publicația nord-americană remarcă faptul că ani întregi de administrare defectuoasă din partea guvernului socialist autoritar, agravată de sancțiunile impuse de Statele Unite, au lăsat statul nepregătit pentru a răspunde unei asemenea catastrofe. Statele Unite și alte țări au trimis echipe de căutare, echipamente de salvare și alte ajutoare, însă răspunsul este considerat insuficient.
Pentru venezueleni, anii de criză economică și de represiune politică le-au întărit o lecție dureroasă: statul nu îi va salva. Vor trebui să se salveze unii pe alții. Iar acum, în cel mai greu moment al lor, oamenii obișnuiți au preluat aproape singuri operațiunile de salvare și de recuperare, dând dovadă de o solidaritate care sfidează un deceniu de lipsuri.
„Cutremurul din Venezuela a scos la lumină moștenirea atroce a chavismului”, este titlul editorialului publicat de Telegraph, care explică faptul că semințele dezastrului au fost semănate sub regimul socialist condus de Hugo Chávez și Nicolàs Maduro. „În ciuda susceptibilității cunoscute la seisme, țara nu are norme riguroase de construcție – cum există bunăoară în Chile -, și nici instituțiile de gestionare a dezastrelor nu sunt înzestrate adecvat. Tragedia actuală a fost agravată de ani și ani de neglijență și corupție sub guvernele lui Hugo Chávez și Nicolàs Maduro, ultimul așteptând acum să fie judecat în SUA pentru trafic cu droguri. Amândoi au irosit resursele impresionante de petrol ale țării, au falsificat alegeri și au lăsat în urmă o țară sărăcită și învrăjbită, conchide The Telegraph.
„Ar putea Ungaria să adopte euro până în 2030?” se întreabă Courrier International. „Susținător ferm al monedei unice, prim-ministrul Peter Magyar își propune să aducă țara în zona euro până la sfârșitul mandatului său. Deși sarcina este realizabilă, rămân numeroase obstacole, deoarece Ungaria trebuie încă să se redreseze după „politicile economice riscante” ale guvernului anterior. Guvernul „va prezenta anul acesta planul bugetar pe termen mediu care trasează calea către îndeplinirea criteriilor pentru adoptarea monedei euro”, a declarat la rândul său ministrul finanțelor, Andras Karman, în aceeași zi, citat de portalul „Origo”. În acest moment, Ungaria nu îndeplinește niciuna dintre cerințele pentru aderarea la moneda euro, conform celui mai recent raport de convergență publicat de Banca Centrală Europeană. „Euro este încă departe”, deoarece „nu îndeplinim criteriile privind inflația, ratele dobânzilor pe termen lung, bugetul și legislația financiară”, insistă „Portfolio”. Ungaria „nu a fost niciodată atât de aproape din punct de vedere politic de aderarea la zona euro de la anii care au precedat criza financiară din 2008-2009”, dar „sprijinul popular și voința politică sunt inutile dacă nu sunt îndeplinite criteriile economice”, afirmă portalul specializat.
Corriere della Sera remarcă recenta răcire a relațiilor ruso-armene și enumeră câteva măsuri economice punitive pe care le-a luat Moscova la adresa Erevanului. Motivul? Reorientarea geopolitică a fostei republici sovietice din Caucaz, care caută să își reducă dependența de Rusia, orientându-se către Statele Unite și, mai ales, către Europa. „Represaliile economice ale Moscovei au început în luna mai, după ce Erevanul a găzduit o reuniune a Comunității Politice Europene, la care a participat Volodimir Zelenski, urmată de primul său summit bilateral cu înalți oficiali ai Uniunii Europene. Iar acum, după realegerea lui Pașinian, arhitectul cheie al acestei schimbări, niciun produs armean nu este ferit de atacul inspectorilor sanitari, preocupați aparent de protejarea cetățenilor ruși. Pentru că Rusia este de departe principalul partener economic al Armeniei, restricțiile impuse importurilor de produse armenești au pus în pericol bunuri produse local în valoare de aproximativ 594 de milioane de dolari – echivalentul a 2,4% din PIB – subliniind astfel vulnerabilitatea modelului economic al țării.
Corriere della Sera remarcă răcirea relațiilor ruso-armene și enumeră câteva măsuri economice punitive pe care le-a luat Moscova la adresa Armeniei. Motivul? Reorientarea geopolitică a fostei republici sovietice din Caucaz, care caută să își reducă din ce în ce mai mult dependența de Rusia, orientându-se către Statele Unite și, mai ales, către Europa. „Represaliile economice ale Moscovei au început în luna mai, după ce Erevanul a găzduit o reuniune a Comunității Politice Europene, la care a participat Volodimir Zelenski, urmată de primul său summit bilateral cu înalți oficiali ai Uniunii Europene. Iar acum, după realegerea lui Pașinian, arhitectul cheie al acestei schimbări, niciun produs armean nu este ferit de atacul inspectorilor, preocupați aparent de protejarea cetățenilor ruși. Pentru că Rusia este de departe principalul partener economic al Armeniei, restricțiile impuse importurilor de produse armenești au pus în pericol bunuri produse local în valoare de aproximativ 594 de milioane de dolari – echivalentul a 2,4% din PIB – subliniind astfel vulnerabilitatea modelului economic al țării.
De la Moscova, Izvestia notează că „Erevanul a căpătat un aliat neașteptat”, referindu-se la faptul că guvernul israelian a adoptat o rezoluție privind recunoașterea genocidului armenilor din Imperiul Otoman. În opinia gazetei moscovite, tema genocidului armenilor este pusă în discuție, în mod tradițional, în Israel atunci când relațiile țării cu Turcia se deteriorează brusc. În perioada 2018-2021, de exemplu, conlucrarea dintre cele două țări s-a aflat la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii. Atunci, în Knesset au fost depuse de trei ori proiecte de lege în care era condamnată epurarea etnică. Însă de fiecare dată acestea au fost respinse din cauza sprijinului neconsistent din partea guvernului. În prezent, criza din relațiile dintre cele două țări este de o amploare și mai mare din cauza acțiunilor militare pe care Israelul le desfășoară în Fâșia Gaza și în Liban. În luna aprilie, în Turcia, a intrat, de asemenea, în faza finală procesul privind genocidul. Acuzarea a cerut pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu. Ca răspuns, Israelul pune în discuție, în mod tradițional, tema genocidului armenilor. Încă în luna august a anului trecut, Netanyahu a declarat într-un interviu că recunoaște evenimentele din anul 1915 drept epurare etnică. Acum, în cadrul dezbaterii rezoluției guvernului, el a confirmat că susține această inițiativă.
Este interesant, totodată, faptul că autoritățile armene nu au comentat în niciun fel inițiativa Israelului, ține să sublinieze Izvestia.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
