”Economia globală își recapătă suflul” titrează Les Echos, observând că scăderea prețului petrolului după acordul de încetare a focului dintre Washington și Teheran ameliorează puterea de cumpărare a gospodăriilor și reduce costurile pentru companii. Cu toate acestea provocările rămân, avertizează cotidianul francez. Zona euro înregistrează deja primele efecte pozitive. După cum notează La Stampa, inflația a scăzut peste așteptări în luna iunie, situându-se la 2,8%, față de 3,2% în mai. Este ”un semnal binevenit că vârful declanșat de conflictul din Orientul Mijlociu ar putea să se estompeze”, remarcă Euronews. Totuși, energia rămâne cea mai mare sursă de inflație, înregistrând o creștere cu 8,7% față de anul trecut, subliniază postul european de știri. Tot Euronews observă că europenii devin din ce în ce mai îngrijorați de creșterea prețurilor, iar mulți cred că nivelul lor de trai se va înrăutăți în viitor. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, aproape o treime dintre cetățeni (29%) cred că nivelul lor de trai va scădea în următorii cinci ani, în timp ce doar 18% se așteaptă ca acesta să se îmbunătățească. Sondajul, care a adunat răspunsuri de la peste 26.000 de persoane din întreaga UE, arată diviziuni marcante în ceea ce privește pesimismul între generații: anxietatea economică atinge 34% în rândul persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani, comparativ cu doar 17% în rândul respondenților mai tineri. Așteptările variază, de asemenea, semnificativ de la o țară la alta. Statele membre occidentale tind să înregistreze un procent mai mare de răspunsuri negative, în frunte cu Franța, unde 44% dintre respondenți, cel mai ridicat procent din blocul comunitar, se așteaptă ca situația lor să se înrăutățească. Perspectivele sunt mai optimiste în țările nordice și din Europa Centrală și de Est, unde Ungaria înregistrează cel mai scăzut nivel de pesimism economic din întregul bloc comunitar, doar 8% dintre unguri așteptându-se la o înrăutățire a nivelului de trai, mai notează Euronews.
În planul relațiilor comerciale, ”Europa încearcă să își consolideze apărarea împotriva concurenței chineze”, remarcă Le Monde, detaliind că începând de la 1 iulie, Uniunea Europeană va crește tarifele la importurile de oțel și va impune o taxă de 3 euro pentru fiecare colet mic care intră pe teritoriul său. Ambele măsuri vizează în principal China întrucât companiile chineze, susținute de subvenții de stat și de un yuan depreciat în mod deliberat, reprezintă acum o amenințare pentru economia europeană, explică ziarul francez. ”Valul de colete mici a destabilizat comerțul tradițional”, constată Associated Press, analizând datele Comisiei Europene potrivit cărora în anul 2025 au intrat în UE 5,9 miliarde de colete mici comparativ cu aproximativ 1,4 miliarde în 2022. În plus, majoritatea acestor colete nu au trecut testele de siguranță și au ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la impactul asupra mediului, în special din cauza utilizării excesive a materialelor plastice, mai scrie Associated Press. Agenția mai notează și că aproximativ 90% din acest tip de comerț este controlat de giganții comerțului electronic, precum Temu și Shein.
În China, Xi Jinping promite modernizarea armatei și eradicarea corupției, după cum rezumă France 24 discursul susținut miercuri de președintele chinez, cu ocazia aniversării a 105 ani de la înființarea Partidului Comunist. ”Trebuie să avansăm cu modernizarea apărării naționale și a forțelor armate”, a declarat Xi Jinping, subliniind că „va menține conducerea absolută a Partidului” asupra forțelor armate. Pe de altă parte, ampla campanie anticorupție demarată de președintele chinez a decimat eșaloanele superioare ale ierarhiei militare, a dus la demiterea a doi miniștri ai aparării în ultimii trei ani și la reducerea componenței Comisiei Militare Centrale de la șapte la doi membri: Xi Jinping și un general, amintește site-ul francez de știri. Totodată, președintele chinez și-a reafirmat angajamentul ca Beijingul să preia controlul asupra Taiwanului, insula democratică ce a făcut cândva parte din China și asupra căreia Beijingul își revendică suveranitatea. La acest obiectiv contribuie și intrarea în vigoare, de la 1 iulie, a legii unității etnice în China. După cum scrie Courrier International, politicienii și comentatorii de la Taipei, consideră că legea este o amenințare la adresa Taiwanului, vizând anexarea insulei și eliminarea guvernului său democratic. În plus, presa occidentală a criticat această lege din cauza măsurilor de asimiliare a minorităților precum tibetanii, uigurii și mongolii, mai scrie Courrier International.
În regiunea noastră, Bulgaria, România și Turcia consolidează protecția infrastructurii subacvatice critice din Marea Neagră, transmite publicația bulgară Actualno, după ce Guvernul lui Rumen Radev a aprobat modificările la Memorandumul de Înțelegere. Astfel, cele trei țări extind misiunea Grupului pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră cu o nouă sarcină de protejare a infrastructurii subacvatice critice. Scopul principal este de a preveni atacurile deliberate împotriva infrastructurii critice, mai scrie Actualno, amintind că acest grup a fost înființat la începutul anului 2024 pentru a asigura siguranța transporturilor maritime și a contracara amenințarea reprezentată de minele din Marea Neagră, în legătură cu războiul Rusiei în Ucraina. Activitățile grupului contribuie acum la consolidarea securității regionale și a flancului estic al NATO în cadrul apărării colective și al descurajării, mai notează publicația bulgară.
Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA
