RADOR RADIO ROMÂNIA: Revista presei internaționale
RADOR RADIO ROMÂNIA (8 iulie 2026) – ”Dificilul summit” NATO, cum îl numește The Guardian, ține capul de afiș al presei internaționale. ”Pentru Alianța Nord-Atlantică, reuniunea celor 32 de state membre survine într-un moment complicat după tensiunile dintre SUA și ceilalți aliați pe tema Iranului și a Groenlandei”, explică The Guardian, observând și că liderii au sosit marți la Ankara ”sperând să îl liniștească pe imprevizibilul Donald Trump”. ”Un test cheie al unității Organizației Tratatului Atlanticului de Nord”, consideră și ABC News, detaliind că ”summitul are loc pe fondul criticilor lansate în mod repetat de președintele Trump cu privire la cheltuielile de apărare ale aliaților, dar și în contextul revizuirii de către Pentagon a planurilor legate de trupele americane în Europa”. The New York Times observă că abia sosit la Ankara, președintele american și-a reînnoit criticile asupra aliaților, repetând că aceștia nu au fost alături de SUA în cazul războiului din Iran. ”Un început glacial”, consideră Washington Times, amintind și că ”relația tensionată a lui Donald Trump cu NATO nu este nouă”, dar că ”tensiunile au fost amplificate în acest al doilea mandat de disputele privind tarifele vamale, războiul cu Iranul și controlul asupra Arcticii. Marți, Donald Trump și-a reluat nemulțumirea că nu SUA controlează Groenlanda și a criticat totodată Europa, susținând că pierde controlul”, mai notează cotidianul american.
Însă și din partea aliaților europeni apar semnale de ripostă. „La Ankara, Meloni va fi mai mult decât glacială”, titrează Il Corriere della Sera, amintind de ruptura intervenită între premierul italian și președintele american după summitul G7 din Franța. Potrivit informațiilor cotidianului italian, Giorgia Meloni i-a cerut președintelui turc ca ”în calitate de gazdă și organizator al reuniunii, să structureze diferitele sesiuni într-o manieră strict tehnică”, cu ”măsuri de protocol mai stricte decât de obicei pentru a evita întâlnirile stânjenitoare”. ”De altfel, partea turcă redusese deja la minimul necesar programul reuniunii anuale NATO, în mare parte pentru a evita ca evenimentul să devină o altă scenă a confruntărilor dintre Trump și aliații europeni, pe care îi acuză că nu se mobilizează suficient”, mai scrie Il Corriere della Sera.
La nivelul viziunii asupra alianței, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pledează pentru un ”NATO mai european pentru a reduce dependența de SUA în domeniul securității”, remarcă Euronews. ”Năuciți de profunzimea rupturii, europenii sunt hotărâți să-i demonstreze președintelui american Donald Trump că își fac treaba și își intensifică investițiile în apărare într-un ritm rapid, o tendință adesea descrisă drept „europenizarea NATO”. Însă, în timp ce unele națiuni, precum Polonia, țările baltice și nordice, și-au crescut serios cheltuielile militare către noua țintă de 5% din PIB, altele, precum Spania, Belgia, Luxemburgul și Republica Cehă, sunt încă mult în urmă”, mai notează site-ul european de știri. Marți, în prima zi a summitului NATO de la Ankara, Mark Rutte a anunțat o serie de contracte de apărare în valoare de zeci de miliarde de euro, ”cu scopul de a-i demonstra președintelui american că Europa și Canada investesc masiv în apărarea lor”, scrie Le Monde. ”Drone, aeronave radar, A400M, rachete… NATO le oferă producătorilor europeni o mulțime de contracte”, titrează și Les Echos, detaliind că la un forum industrial organizat la Ankara, Mark Rutte a vorbit despre contracte și acorduri de cooperare între statele membre ”pentru a aborda lacunele în materie de capabilități”, dar și ”pentru a arăta că industria europeană de apărare poate concura cu industria americană”. ”Dintre numeroasele proiecte, un anunț simbolizează mai mult decât oricare altul schimbarea de direcție aflată în desfășurare. Mark Rutte a confirmat începerea negocierilor oficiale cu grupul suedez din domeniul apărării Saab pentru achiziționarea a până la zece aeronave GlobalEye de avertizare timpurie și control aeropurtat, care vor înlocui vechile avioane AWACS produse de Boeing. Astfel, un sistem suedez ar urma să ia locul unuia american în ceea ce reprezintă cel mai simbolic echipament al Alianței: sistemul aeropurtat de supraveghere radar și comandă. Saab a salutat acest anunț, însă cu prudență, deoarece contractul nu a fost încă semnat”, detaliază Les Echos.
Potrivit Courrier International, viziunea SUA asupra viitorului Alianței este un NATO 3.0, în care Europa să joace un rol mai important. Potrivit ideii prezentate în februarie de subsecretarul american al apărării, Elbridge Colby, Statele Unite se așteaptă la un „parteneriat, și nu la dependență” din partea europenilor întrucât prioritatea Washingtonului este acum propriul teritoriu, emisfera vestică și regiunea indo-pacifică. Pe 18 iunie, secretarul apărării, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire a prezenței americane pe teritoriul european, în conformitate cu strategia „NATO 3.0”. Scopul este „de a asigura că NATO evoluează rapid și ireversibil către un leadership [al Europei]” pentru a-şi garanta securitatea. Astfel, summitul de la Ankara, unde sprijinul pentru Ucraina va fi, de asemenea, un subiect central, ar putea fi un ”punct de cotitură” care să permită ”susținerea oficială din punct de vedere politic a ideii NATO 3.0”, consideră publicația franceză. Concret, ”se preconizează ca aliații europeni și Canada să joace un rol principal în descurajarea convențională și apărarea continentului, în timp ce Statele Unite ar urma să ofere în principal umbrela nucleară și capabilitățile cheie”, conchide Courrier International, citând site-ul polonez Defence 24. (Carolina Ciulu)/cciulu/schelaru
