Presa europeană se concentrează pe capitala Franței, unde sunt în defășurare un summit al coaliției voluntarilor și tradiționala paradă militară de Ziua Națională a Franței. „După succesul reuniunilor de la Evian și Ankara, coaliția voluntarilor se reunește la Paris în prezența lui Zelenski”, citim în Liberation, care consideră că acest summit este menit să ilustreze „trezirea strategică” pe care președintele francez o dorește pentru Europa în fața Rusiei și a Statelor Unite conduse de Donald Trump. La o zi după reuniunea celor 37 de state, același mesaj va fi reafirmat simbolic cu prilejul paradei militare de Ziua Națională a Franței, desfășurată pe Champs-Élysées. Liberation detaliază: „Aproximativ 500 de militari din statele membre ale acestei coaliții vor deschide defilarea din 14 iulie, o tradiție specifică Franței în rândul democrațiilor occidentale – ultima pentru Macron în calitate de președinte. Liderul de la Elysee va susține luni, la sfârșitul dimineții, tradiționalul discurs adresat forțelor armate, în care va evidenția procesul de „reînarmare” a Franței, ilustrat prin dublarea bugetului apărării în decurs de zece ani.
Potrivit ministrului francez de externe, reuniunea coaliției voluntarilor urmărește trei obiective principale: sprijinirea Ucrainei, „în special în domeniul apărării antiaeriene”; sporirea presiunii asupra Moscovei prin adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni europene; și „pregătirea păcii și definirea garanțiilor de securitate indispensabile pentru a preveni orice nouă agresiune”.
Un alt cotidian francez, Les Echos, reamintește că actuala Coaliție a Voluntarilor, inițiativa diplomatico-militară lansată de Paris și Londra în 2024 pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia, continuă să se extindă. „Ea reunește în prezent 37 de state, printre care aproape toate țările europene – indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii Europene –, precum și Turcia și Canada, doi membri importanți ai NATO, dar și Australia, Japonia și Noua Zeelandă”.
Deși Statele Unite nu fac parte din această inițiativă, schimbarea de poziție a președintelui Donald Trump în ultimele săptămâni, exprimată atât la summitul G7 de la Évian, cât și la summitul NATO de la Ankara, a conferit Coaliției o greutate politică suplimentară, subliniază Les Echos.
Reacția Kremlinului nu s-a lăsat așteptată: „Coaliția voluntarilor este o coaliţie a celor care vor război, motiv pentru care Rusia intenționează să urmărească „foarte îndeaproape” summitul de la Paris”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția Interfax. „Este un grup de țări care nu dorește pacea, care vrea ca războiul să continue și care nutrește iluzia că este posibil să se ompună o înfrângere strategică țării noastre. Este o coaliție a unor oameni care trăiesc într-o lume imaginară și o coaliție care incită la război”.
Uniunea Europeană și Regatul Unit au anunțat un nou pachet coordonat de sancțiuni împotriva Rusiei, acuzând serviciul de informații FSB că în decembrie anul trecut a orchestrat un atac cibernetic asupra rețelei electrice poloneze și că este responsabil pentru o campanie mai amplă de sabotaj digital în întreaga Europă, citim în La Stampa. Guvernul britanic a precizat că acesta este primul pachet de sancțiuni cibernetice adoptat în comun cu Uniunea Europeană, menit să contracareze „încercările persistente și tot mai iresponsabile ale statului rus de a semăna haos și dezbinare în întreaga Europă”.
Potrivit Bruxelles-ului, în ultimii ani, campania de atacuri cibernetice a vizat nu doar Polonia, ci și Franța, Germania, Cipru, Olanda, Austria, Slovacia, România și Finlanda.
Altă publicație franceză, alte îngrijorări: „Statele Unite au bombardat din nou Iranul, Teheranul ripostând luni cu lovituri asupra unor țări din regiune aliate cu Washingtonul. Aceste atacuri reprezintă o amploare fără precedent pentru ambele părți de la armistițiul din 8 aprilie – precizează FRANCE 24. În centrul ostilităților reluate se află strâmtoarea Ormuz, asupra căreia Teheranul dorește să-şi mențină controlul stabilit în primele zile ale războiului. Prețul țițeiului Brent din Marea Nordului pentru livrare în septembrie, referința internațională, a crescut imediat cu peste 4%, ajungând la 79,13 dolari pe baril, la scurt timp după ora 4:30 GMT.
Într-o încercare de portret de premier, publicația spaniolă La Razon se concentrează asupra ascensiunii Georgiei Meloni: „Divergențele privind războiul din Iran, utilizarea bazelor americane și atacurile lui Donald Trump împotriva Papei Leon al XIV-lea au spulberat relația dintre președintele SUA și premierul italian Giorgia Meloni. În ajunul summitului NATO care a avut loc la Ankara săptămâna trecută, Trump a batjocorit-o din nou pe şefa guvernului italian, postând pe rețelele de socializare o fotografie cu un mesaj în care solicita un „ordin de restricție împotriva lui Meloni”. Această umilință – încă una – confirmă sfârșitul relației dintre cei doi, dar o și impulsionează politic pe Meloni și îi consolidează transformarea internațională: de la o „patrioată” nostalgică a fascismului la o lideră conservatoare pro-europeană”. Comentariul din La Razon constată că cea mai recentă dispută dintre Meloni și Trump marchează sfârșitul unei relații politice care, până acum câteva luni, părea fondată pe afinități ideologice și o puternică legătură personală. Liderul mișcării Frații Italiei era considerat unul dintre interlocutorii cheie ai ocupantului Casei Albe, până în punctul de a fi singurul șef de guvern din Uniunea Europeană invitat la inaugurarea președintelui republican în ianuarie 2025. În spatele acestui dezacord se află un calcul politic mai profund: după primele atacuri ale președintelui SUA, încrederea italienilor în prim-ministru a crescut cu două puncte procentuale, ajungând la 40%. Pe de altă parte, același studiu a arătat că încrederea în Trump a scăzut la 11%, după ce ajunsese la aproape 42% în urmă cu câteva luni. Poate cea mai interesantă constatare este însă că răspunsul lui Meloni a fost aprobat de 57% dintre alegătorii de centru-stânga.
Din punct de vedere politic, distanțarea de Donald Trump îi convine prim-ministrului, care, prin atacurile magnatului, reușește să-și mobilizeze electoratul și să-şi consolideze imaginea de lider pragmatic, de încredere și pro-european, conchide publicația spaniolă.
(Agenția de Presă RADOR, 14 iulie 2026)/rlambru/dsirbu
RADOR RADIO ROMÂNIA, 14 iulie 2026
