Situația deja tensionată din Ucraina pe fondul războiului cu Rusia devine și mai încordată în urma înlăturării ministrului Apărării, scrie The Telegraph. Președintele Volodimir Zelenski i-a retras susținerea lui Mihailo Fedorov, “un personaj extrem de popular”, provocând proteste împotriva guvernului și împotriva elitei din armată. ”O mulțime de oameni au pornit în marș pe străzile Kievului în urma demiterii absolventului de la Yale care a cam deranjat elita militară din Ucraina. Protestatarii s-au adunat în centrul Kievului, purtând pancarte pe care se putea citi ’Jos mâinile de pe Fedorov!’ și ’Reformele trebuie să continue!’. Ei i-au scandat numele și strigau ’Rușine! Rușine! Rușine!’. Se presupune că demiterea s-a datorat unor grave neînțelegeri între ministrul inovator și omologii săi mai tradiționaliști din eșaloanele superioare ale armatei, în special cu Oleksandr Sirski, comandantul suprem al forțelor armate”. Într-o reuniune-fulger cu jurnaliștii, Fedorov l-a acuzat pe comandantul Sirski că blochează reformele din domeniul militar și a cerut înlocuirea celor din conducerea armatei.
Într-un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, Mihailo Fedorov s-a clasat pe locul al doilea în rândul figurilor politice în ceea ce privește cota netă de încredere, amintește Il Corriere della Sera. „O ascensiune fără precedent, atât de spectaculoasă, încât, după anunțul privind remanierea guvernului ucrainean, mulți observatori l-au indicat drept favorit pentru funcția de prim-ministru”. Cu toate acestea, potrivit unor surse citate de Financial Times și Kyiv Independent, „Fedorov a blocat în repetate rânduri tentativele de a direcționa contracte profitabile către companii agreate. Pe scurt, el a pătruns într-unul dintre cele mai sensibile domenii ale puterii din Ucraina: zona de intersecție unde războiul, achizițiile publice și practicile de captare a rentelor intră constant în coliziune. Dacă la toate acestea adăugăm popularitatea sa, vizibilitatea internațională și imaginea de om eficient, iritarea pe care o stârnește încetează să mai fie una pur birocratică și devine una politică”.
Presa internațională urmărește și cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, cu accent pe criza Strâmtorii Ormuz. „Donald Trump se gândește să extindă operațiunile militare ale SUA în Iran”, titrează The Wall Street Journal, menționând o serie de măsuri pe care liderul de la Casa Albă le-ar putea decide în urma consultărilor cu responsabili din domeniul securității. „Printre opțiuni s-ar număra intensificarea atacurilor aeriene, mobilizarea unor forte terestre care să ocupe insulele iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz și bombardarea unei locații fortificate care ar putea fi folosită în vederea unor proiecte ‘discrete’ de ordin nuclear”. Unii oficiali americani afirmă că Trump nu ar dori să apeleze la forțe terestre. „El a revenit totodată asupra celor mai dure amenințări ale sale, cum ar fi cucerirea Insulei Kharg și preluarea întregii industrii petroliere a Iranului. Dar dacă Trump ar aproba asemenea planuri, el ar intra astfel în cea mai periculoasă etapă a celor aproape cinci luni de război și ar implica și mai mult SUA în conflictul crescând din Orientul Mijlociu – un conflict care va duce, probabil, la majorarea prețurilor petrolului și care ar complica planurile republicanilor legate de alegerile parțiale”.
Ziarul de limbă turcă Milliyet se întreabă ce se întâmplă de fapt cu eșaloanele puterii de la Teheran, remarcând discursurile și acțiunile de multe ori contradictorii care vin din Iran. „Declarațiile referitoare la ’acțiunile independente ale unor grupări neoficiale’ indică o ciudățenie. Se știe că în Iran nu există un ’regim islamic’ unitar, ci, pe lângă triunghiul format din liderul spiritual, președinte și guvern – pe care îi numim ’mullahi’ – o structură numită ’Forța Gărzii Revoluției Islamice din Iran’; se știe că aceștia se opun negocierilor cu SUA și depun eforturi pentru a sabota acest proces. Faptul că regimul din Iran, care împlinește aproape jumătate de secol de existență, nu reușește să își controleze forțele armate și nu poate împiedica gruparea care se opune negocierilor să lanseze rachete ghidate asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz arată că lucrurile au scăpat complet de sub control la Teheran”.
Un nou episod în războiul taxelor comerciale se înregistrează pe axa SUA – Brazilia, reține Le Monde. Guvernul SUA a anunțat că va impune o taxă vamală de 25% asupra unui număr de produse braziliene, în urma unei anchete efectuate de Reprezentantul pentru Comerț al Casei Albe, pe baza unei legi din 1974. Președinția braziliană a respins imediat aceste taxe vamale pe care le-a calificat „ilegale”, promițând că vor fi luate măsuri „reciproce” în cadrul unei legi adoptate de Parlament în 2025. Tarifele vor intra în vigoare „pe 22 iulie, pentru a permite implementarea în sistemele vamale”, a declarat pentru presă un oficial american sub protecția anonimatului. Washingtonul a lansat o anchetă în 2025 privind o serie de practici comerciale criticate de guvernul american în Brazilia. Bunurile scutite „sunt cele care nu sunt produse sau nu cresc în mod natural în Statele Unite sau care ar avea un impact asupra lanțurilor de aprovizionare sau a economiei, cum ar fi portocalele, anumite produse energetice sau anumite piese de aeronave”, a explicat oficialul american.
(Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA)
