Europarlamentarul Claudiu Târziu susţine că Ministerul Mediului pregăteşte un proiect de lege prin care oamenii care îşi vor săpa fântâni în curţile proprii riscă să facă zece ani de închisoare. Naraţiunea este falsă, proiectul de lege vizează infracţiunile de mediu care produc daune semnificative. Inclusiv ministrul interimar al mediului a făcut aceste precizări.
CONTEXT
Europarlamentarul Claudiu Târziu a postat un video pe Facebook pe 16 iulie 2026 în care susţine următoarele:
„USR demolează. De exemplu, Diana Buzoianu, demisă din funcţie, pregăteşte totuşi un proiect de lege prin care săparea unei fântâni poate deveni infracţiune. Ministerul Mediului a scris negru pe alb: captarea apei pentru consum uman intră sub incidenţa legii penale. De la 1 până la 5 ani de închisoare. Dacă un inspector consideră că ai produs o daună semnificativă, pedeapsa urcă la 7 ani. Dacă decide că daunele sunt ireversibile, ajungi la 10 ani”.
Întregul video poate fi urmărit aici:
„Active News” a publicat pe 16 iulie 2026 o ştire cu titlul: „Europarlamentarul Claudiu Târziu: USR nu guvernează, USR demolează! Zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”, în care se spune: „Claudiu Târziu, membru al grupului ECR din Parlamentul European, susține că Diana Buzoianu, demisă cu tot guvernul Bolojan, pregătește un proiect de lege prin care săparea unei fântâni poate deveni infracțiune. ‘USR nu guvernează, USR demolează’, spune Claudiu Târziu, care menționează că proiectul de lege pregătit de ministra USR-istă de la Mediu prevede: captarea apei pentru consumul uman intră sub incidența legii penale”.
Într-un articol anterior, din 14 iulie 2026, „Active News” aducea acuzaţii similare la adresa ministrului mediului:
„Începe prigoana fermierilor. Deși demisă, Diana Buzoianu vrea închisoare pentru utilizarea apelor subterane și de de suprafață, cum a fost în Cazul Lungulețu”
„Ministerul Mediului a decis să transpună la virgulă Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, stabilind pedepse dure pentru încălcări ale legislației. În ce îi privește pe fermierii români, aceștia sunt amenințați pe mai multe planuri. În primul rând, agricultorii riscă până la 5 ani închisoare dacă utilizează apele de suprafață și subterane fără drept legal, în condițiile în care aduc daune potențialului ecologic sau stării cantitative a apelor. Pe de altă parte, aceștia riscă tot 5 ani de închisoare dacă utilizează îngrășăminte chimice sau produse de protecție a plantelor neautorizate”, mai scria „Active News”.
VERIFICARE
Un comunicat de presă apărut pe site-ul Ministerului Mediului în data de 14 iulie 2026 informează următoarele:
„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în transparență proiectul de lege care crește semnificativ sancțiunile pentru infracțiunile de mediu, transpunând Directiva europeană privind criminalitatea de mediu.
Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor: „Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”.
Pedepse de până la 20 de ani de închisoare
Proiectul stabilește un sistem gradual de sancționare a infracțiunilor deja existente în legislația privind protecția mediului, în funcție de gravitatea faptei și de efectele produse:
- închisoare de la 1 la 5 ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului;
- închisoare de la 2 la 7 ani, atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv;
- închisoare de la 3 la 10 ani pentru distrugeri sau daune semnificative, produse pe scară largă, care sunt ireversibile ori de lungă durată;
- închisoare de la 10 la 20 de ani, dacă infracțiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane.
De asemenea, sunt introduse noi infracțiuni de mediu prevăzute de Directiva europeană care trebuie transpusă în acest an.
Pentru persoanele juridice, proiectul majorează substanțial valoarea unei zile-amendă, care va putea fi stabilită între 500 și 25.000 de lei, astfel încât sancțiunea să aibă un efect real inclusiv asupra companiilor cu cifre mari de afaceri.
Săvârșirea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată devine circumstanță agravantă. În numeroase cazuri vor fi sancționate și tentativa, precum și faptele săvârșite din culpă. Proiectul reglementează distinct situațiile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe scară largă, inclusiv formele de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională asociate conceptului de „ecocid„.
Proiectul stabilește și obligații privind pregătirea profesională a autorităților implicate, cooperarea dintre instituții, prevenirea infracțiunilor, colectarea datelor statistice și elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului.
Noua reglementare transpune Directiva (UE) 2024/1203, adoptată în contextul în care evaluările europene au arătat că numărul cauzelor de criminalitate de mediu investigate și soluționate este redus, iar sancțiunile existente nu sunt întotdeauna eficiente, proporționale și suficient de descurajatoare”.
În repetate rânduri este specificat faptul că sunt vizate „prejudicii semnificative”, „ireversibile”, „criminalitate de mediu de o gravitate excepțională” – evident, nu este vorba de simpla săpare a unei fântâni în curtea unui cetăţean.
Ministrul interimar al mediului, Diana Buzoianu, a făcut următoarele precizări într-o postare pe Facebook, pe 16 iulie 2026:
„Buzoianu vrea să bage la închisoare agricultorii”
„Buzoianu vrea să bage la închisoare oamenii care sapă o fântână!”
Astea sunt aberațiile inepte rostogolite în aceste zile de mișcările extremiste.
Nu știu cum e posibil să nu le crape obrazul de la atâta minciună. Mi-este mie jenă de nerușinea lor. Uneori mă minunez cum pot manipula fără niciun argument, doar în speranța că nimeni nu le răspunde. Ei bine, eu vă răspund.
Da, am pus în transparență un proiect de lege care transpune o directivă europeană care trebuie transpusă anul acesta, altfel România riscă o procedură de infringement.
Proiectul de lege prevede sancțiuni mai grave pentru diverse infracțiuni de mediu.
Este definită, fix conform definiției din directiva europeană care trebuie transpusă, captarea ilegală a apei subterane și de suprafață acolo unde sunt susceptibile să apară DAUNE SEMNIFICATIVE pentru corpul de apă.
Adică, ați ghicit, nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau o fântână, ci la cazuri, de exemplu, industriale de folosință ilegală a apei unde corpul de apă ar putea ajunge, de exemplu, să sece din cauza captării ilegale.
Este o infracțiune care există și în alte state europene unde, dacă se distruge un râu, de exemplu, da, infractorii plătesc. Nu îi acoperă politicienii în clipuri pe Facebook în detrimentul satelor care rămân fără apă.
Doar că mișcările extremiste iau acest proiect de lege în transparență, îl ambalează în 100 de minciuni pe minut și apoi cer public să fie retras proiectul.
Proiectul de lege oricum va putea fi adoptat doar de un Guvern cu puteri depline. Eu am pregătit proiectul astfel încât România să nu primească amenzi de zeci de milioane de euro anual dacă nu transpunem o directivă europeană corectă. În orice caz: nu, nu se bagă la închisoare agricultorii. Nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână.
Dar știu și ei asta deja. Întrebare e ce grupuri infracționale vor să acopere. Și de ce.
Oare de ce vor să acopere infractorii care lasă comunități întregi fără apă? Oare de ce vor să acopere infractorii care pun în pericol viața unor mii de oameni din rural?”
Directiva (UE) 2024/1203 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 aprilie 2024 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivelor 2008/99/CE și 2009/123/CE poate fi consultată aici:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:02024L1203-20240430
Între timp, şi Administraţia Naţională Apele Române a trimis pe 17 iulie 2026 pe adresa redacției un comunicat în care face următoarele precizări:
„Administrația Națională Apele Române respinge categoric informațiile false
vehiculate în spațiul public potrivit cărora cetățenii ar urma să fie taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din fântânile aflate în propriile gospodării. Pornind de la proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor privind transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, în ultimele zile au fost distribuite
în spațiul social-media informații false și mesaje de tip fake news care induc în eroare opinia publică în legătură cu o posibilă taxare a oamenilor care își construiesc fântâni în curtea proprie, iar această activitate ar putea fi o infracțiune. Asigurăm publicul că aceste informații sunt complet eronate. Actualul proiect de lege nu introduce nicio taxă pentru apa utilizată în gospodăriile populației și nu modifică drepturile cetățenilor prevăzute de Legea apelor nr. 107/1996. Prin urmare, oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar această activitate nu reprezintă o infracțiune.
Conform art. 9 alin. (2) din Legea apelor, apele de suprafață sau subterane pot fi
folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe
gospodărești, exclusiv pentru satisfacerea necesităților gospodăriei proprii, dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă. Acest debit înseamnă aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau până la 17,28 metri cubi pe zi, în ipoteza unei funcționări continue, un nivel considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării. Totodată, potrivit art. 81 alin. (2) din Legea apelor, persoanelor fizice care folosesc apa în aceste condiții nu li se aplică sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi apelor.
Proiectul publicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vizează faptele grave
împotriva mediului, precum poluarea severă, distrugerea ecosistemelor sau exploatarea ilegală a resurselor naturale care produce ori este susceptibilă să producă daune semnificative asupra apei, solului, aerului, ecosistemelor sau sănătății oamenilor. De asemenea, sunt vizate captările ilegale de ape, ceea ce nu e cazul fântânilor care sunt prevăzute expres în legea apelor ca fiind captare legală.
Așadar, nu poate fi pus semnul egal între folosirea apei dintr-o fântână pentru
băut, udatul grădinii sau adăpatul animalelor și captările ilegale de apă realizate la scară mare, în scop economic, cu încălcarea legii și cu efecte semnificative asupra resurselor de apă ori asupra celorlalți utilizatori”.
CONCLUZIE
Nu, dacă îţi sapi o fântână în propria curte, nu rişti să fii condamnat la închisoare, nefiind vorba de o activitate cu impact semnificativ asupra mediului. Informaţia este falsă.
Daniela Sîrbu. RADOR RADIO ROMÂNIA
