“Tensiunile din Orientul Mijlociu se diminuează temporar, după ce Donald Trump și Israelul au convenit să suspende atacurile împotriva Iranului, sub rezerva unui acord de denuclearizare”, scrie Les Echos. La numai o zi după ce amenințase în timpul unei ședințe de cabinet că va lovi Iranul „foarte dur”, președintele SUA a revenit asupra deciziei, postând un mesaj pe platforma sa de socializare în care afirmă că Statele Unite sunt „gata să lovească Republica Islamică Iran cu niveluri de forță militară și putere nemaiîntâlnite de la al Doilea Război Mondial. În ciuda acestui fapt, tocmai am fost rugați de Iran și de alte țări din Orientul Mijlociu să suspendăm orice atac. Pe baza acestei solicitări, am fost de acord să anulez atacul, sub rezerva posibilității de a ajunge rapid la un acord. Israelul mi se alătură în acest angajament”, a spus el. „O senzație de déjà vu. Acest anunț vine la scurt timp după ce Statele Unite și-au îndemnat cetățenii să ia în considerare părăsirea Orientului Mijlociu din cauza unei posibile escaladări a conflictului regional”, comentează Les Echos. În mesajul său de duminică, președintele SUA a declarat că acordul cu Iranul ar trebui să includă „deschiderea completă și totală a strâmtorii Ormuz, precum și încetarea amenințării nucleare iraniene”.
Incidentul în urma căruia zeci de mii de refugiați din Maroc au pătruns în Ceuta, oraș autonom al Spaniei situat în nordul Africii, reprezintă “o lovitură pentru Europa în călcâiul lui Ahile”, opinează publicația turcă Sabah. „Conform cifrelor oficiale, în acest oraș cu o populație de 85.000 de locuitori au intrat, în decurs de 24 de ore, atât de pe uscat cât și de pe mare, peste 49.000 de marocani. Chiar dacă cele două țări susțin că ’sunt în strânsă colaborare’, este imposibil ca un aflux atât de mare să aibă loc fără ca autoritățile marocane să fi relaxat controlul la frontieră. Ceuta și Melilla reprezintă singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Marocul consideră aceste orașe, din punct de vedere istoric, ca făcând parte din propriul său teritoriu. Atunci când se confruntă cu o criză diplomatică, Marocul folosește migrația ca mijloc de presiune. În 2021, într-un incident similar, au forțat granița 10.000 de persoane, iar de data aceasta cifra a crescut de aproape cinci ori”. Intrarea în Spațiul Schengen a 49.000 de civili într-o singură zi „a reamintit tuturor că problema nu mai este doar o criză umanitară, ci a devenit o chestiune de suveranitate și securitate”, comentează Sabah, amintind că Italia a decis imediat suspendarea temporară a acordului Schengen cu Spania.
Incendiile forestiere care au afectat până acum o mare parte a vestului Europei par să schimbe direcția și se mută acum spre estul continentului, remarcă Associated Press. „Frontul cel mai periculos s-a mutat în Grecia, unde vânturile puternice au împins flăcările într-o stațiune de pe litoral, au forțat sute de persoane să fugă pe mare și au îngreunat intervenția avioanelor de stingere a incendiilor”. „Vânturile puternice au împins flăcările mai adânc în regiunea Atenei și au impus noi evacuări – notează și The Guardian – în timp ce Franța a luat măsuri de protecție împotriva unei noi răspândiri a incendiului care încă arde pe o suprafață de patru ori mai mare decât Parisul, iar principalele incendii din Spania și-au încetat în sfârșit avansul”.
Tot pe fondul căldurilor extreme și al secetei prelungite, nivelul scăzut al Dunării generează probleme în mai multe țări riverane, obligate să își limiteze producția de energie. În România, unul dintre cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, situată la 160 de kilometri est de București, a fost oprit la începutul acestei săptămâni din cauza scăderii nivelului apei, scrie Deutsche Welle. Ministerul Energiei din România intenționa să oprească și cel de-al doilea reactor al centralei din cauza „evoluțiilor nefavorabile ale condițiilor hidraulice”, dar a reușit în cele din urmă să îl mențină în funcțiune. Situația rămâne extrem de dificilă și în Ungaria, unde în urma opririi centralei nucleare de la Paks și din cauza căldurii extreme, “țara se află în fața celor mai critice cinci zile”, a anunțat prim-ministrul Péter Magyar, citat de MTI. El a subliniat că “luni centrala de la Paks nu va mai produce deloc și vin zilele cele mai fierbinți”, cu temperaturi de 40 de grade, drept urmare sistemul electric, serviciile publice și cetățenii vor fi supuși unei sarcini uriașe. „De luni, toată lumea trebuie să fie și mai conștientă de utilizarea energiei electrice între orele cunoscute deja, respectiv între 17:00 și 22:00, și în special între 18:00 și 21:00, şi dacă este posibil, fiecare companie, instituție, administrație locală și fiecare persoană să încerce să reducă semnificativ sau să reorganizeze consumul de energie electrică în această perioadă”, a îndemnat premierul. Potrivit AFP, în Serbia, nivelul scăzut la un nivel record al apelor Dunării a obligat hidrocentralele să își reducă puternic producția, până la 20% din capacitate, a declarat ministrul sârb al Energiei. „Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcționează la 20% din capacitatea de producție, iar Djerdap 2 la 30%”, a precizat ministrul pentru televiziunea națională RTS. Cele două centrale, situate la granița cu România, asigură aproximativ 18% din producția de energie electrică a Serbiei./fmatei/dsirbu
Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA
