În criza refugiaților de la Ceuta, „Spania a gestionat totul eficient; nimeni nu a intrat în Europa continentală” – au transmis miniștrii de Interne ai UE, reuniți pentru a analiza situația creată în orașul autonom spaniol din nordul Africii de încercarea a zeci de mii de migranți de a forța intrarea în Spațiul Schengen. După cum reține Il Fatto Quotidiano, miniștrii s-au declarat uniți în exprimarea unei „solidarități puternice” față de Spania și în aprecierea „rapidității și eficienței răspunsului autorităților spaniole în gestionarea situației din Ceuta”. Ministrul spaniol de Interne a anunțat că 70.000 dintre cei 72.000 de migranți care au intrat ilegal în Ceuta s-au întors deja în Maroc. Reuniunea de marți a oferit statelor membre „oportunitatea de a discuta despre importanța protejării frontierelor externe ale UE”. S-a conturat o „conștientizare comună” cu privire la necesitatea de a continua combaterea rețelelor de trafic de migranți, de a intensifica returnările, de a consolida frontierele UE, de a stabili parteneriate solide cu țări terțe și de a îmbunătăți capacitățile de prognoză, mai scrie Il Fatto Quotidiano.
“Contrar discursului partidelor naționaliste, care au folosit episodul de la Ceuta pentru a relansa tema unei presupuse ’invazii migratorii’, numărul trecerilor ilegale ale frontierelor Uniunii Europene a coborât la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani”, scrie Liberation. „Dacă ar fi să dăm crezare unor influenceri și publicații de extremă dreaptă sau declarațiilor celor mai populiști lideri ai celor 27 de state membre, Uniunea Europeană ar fi devenit incapabilă să-și protejeze cetățenii, iar frontierele sale externe ar trebui, încă o dată, securizate. Datele Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) contrazic însă temerile invocate de Marine Le Pen sau Jordan Bardella, care au sugerat că migranții din Ceuta vor ajunge ’pe străzile noastre, împotriva voinței poporului francez’”. Potrivit Frontex, numărul trecerilor ilegale ale frontierelor externe ale Uniunii Europene a scăzut cu 26% între 2024 și 2025, atingând cel mai redus nivel din 2021.
Ucraina nu va intra niciodată în NATO, spune fostul șef al armatei de la Kiev, citat de La Libre Belgique. „Ucraina, care luptă împotriva invaziei rusești din 2022 și cere aderarea la NATO de ani de zile, nu va putea niciodată să i se alăture”, potrivit lui Valeri Zalujnîi. „Timp de aproape 12 ani, am lucrat personal pentru a stăpâni standardele NATO și în fiecare an auzeam aceeași poveste: că suntem pe punctul de a adera. Din păcate, nu vom adera niciodată”, a avertizat generalul Zalujnîi la o reuniune a ambasadorilor ucraineni la Kiev, în situația în care mai mulți membri NATO, inclusiv Statele Unite, se opun ideii. „Este imposibil să te alături unei organizații care aderă la doctrinele celui de-al Doilea Război Mondial cu nivelul de dezvoltare existent în cadrul forțelor armate ucrainene”, a subliniat Valeri Zalujnîi. „Invadarea Ucrainei a transformat profund metodele de război, dronele și tehnologiile noi, ieftine, ocupând acum un loc central pe câmpul de luptă”. Mulți experți consideră că NATO este în urmă în integrarea acestor inovații în capacitățile sale de apărare. Cu toate acestea, dl Zalujnîi a recunoscut că „Ucraina are nevoie de tehnologii care sunt încă disponibile astăzi în țările NATO”, în special sisteme de apărare antiaeriană capabile să intercepteze rachete balistice.
Potrivit unei analize a publicației Financial Times, incendiile de vegetație și valurile de căldură care afectează Franța, Spania și alte regiuni ale Europei au provocat deja anul acesta pagube de peste 3 miliarde de euro, evidențiind impactul tot mai mare al incendiilor alimentate de schimbările climatice. Această cifră depășește cu mult estimările Comisiei Europene, care prognozase un impact anual mediu de 2,5 miliarde de euro pentru întreaga UE. Potrivit agenției italiene Ansa, impactul total va fi însă mult mai mare. Companiile de asigurări, gospodăriile și întreprinderile continuă să se confrunte cu costurile aferente daunelor suferite de proprietăți și culturi, precum și cu perturbările din sectorul turistic în plin sezon estival. Alte costuri, cum ar fi creșterea primelor de asigurare sau imposibilitatea asigurării anumitor active, scăderea numărului de vizitatori și necesitatea unor investiții masive în echipamente de stingere a incendiilor, vor apărea pe parcurs. În plus, calculele nu includ pe deplin incendiile recente din Grecia. Totodată, costurile totale generate de secetă nu s-au materializat încă pe deplin, în condițiile în care scăderea nivelului apelor în fluviile Rin și Dunăre perturbă transportul de mărfuri și forțează reducerea producției.
Războiul amenințărilor continuă pe axa SUA – Iran, președintele american afirmând că aceasta este „ultima șansă” a Teheranului de a ajunge la un acord, în timp de Iranul avertizează că Donald Trump ar putea „declanșa scânteia celui de-al Treilea Război Mondial”. După cum notează The Independent, președintele SUA a afirmat că Strâmtoarea Ormuz ar putea fi deschisă „literalmente până mâine”, adăugând că sunt în curs negocieri după ce regimul iranian l-a „implorat” în acest sens. De cealaltă parte, un consilier al liderului suprem iranian a avertizat că „Nu vom permite deschiderea unui al doilea coridor în Strâmtoarea Ormuz, iar orice navă de război sau forță militară care se va apropia de aceasta va fi lovită”. De altfel, Iranul a negat existența unor negocieri cu SUA și a indicat că discuțiile se poartă mai degrabă cu Omanul.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
