Presa internațională continuă să comenteze pe larg cele două mari puncte geopolitice fierbinți din Europa de Est și Orientul Mijlociu, urmărind totodată consecințele politice ale fiascoului de securitate de la Ceuta, în vreme ce Japonia comemorează 81 de ani de la bombardarea nucleară a teritoriului său.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „30.000 până la 50.000” de soldați nord-coreeni vor fi detașați în Rusia pentru a lupta de partea aliatului Phenianului, îndemnând concomitent Coreea de Sud să-i ofere sprijin antiaerian Ucrainei, transmite agenția Reuters. Ar fi deci mai mult decât dublul sau triplul celor 14.000 de soldați trimiși în 2024 de Phenian să lupte în regiunea rusă Kursk. Însă și Kievul lucrează la subminarea alianțelor Rusiei, scrie La Libre Belgique, anunțând că „Zelenski a sosit vineri în Serbia pentru prima sa vizită în țara balcanică, aliat tradițional al Moscovei”. Zelenski s-a întâlnit sâmbătă la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vučić pentru discuții axate în principal pe economie. Un demnitar ucrainean anonim a declarat pentru AFP că „obiectivul Kievului e detașarea Serbiei de tabăra Rusiei” și că vizita reprezintă „o palmă pentru ruși”. Agenția ucraineană Ukrinform informează că Vučić a declarat că „nu vede o cale de încheiere rapidă a războiului ruso-ucrainean și se teme că Ucraina va avea încă o iarnă dificilă”, reiterându-și totodată „sprijinul fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu Carta ONU”. Ziarul francez L’Express comentează că „Belgradul îi va sprijini independența Ucrainei și intenționează să-și consolideze cooperarea economică bilaterală”. Vučić „se străduiește să mențină un echilibru delicat între aspirația Serbiei de a adera la UE și legăturile ei istorice și economice cu Rusia. Belgradul a condamnat invazia din 2022, dar refuză să-i impună sancțiuni Rusiei. Serbia rămâne dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz”. La rândul ei, Ucraina refuză să recunoască independența proclamată în 2008 de fosta provincie sârbă Kosovo.
O dronă a pătruns în spațiul aerian bulgar dinspre România sâmbătă dimineața și a explodat la 100 de metri în interiorul graniței, la 200 de metri de o stație de compresoare românească și la un kilometru de o stație de compresoare bulgară a gazoductului Trans-Balkan, relatează publicația bulgară Novinite. „Circumstanțele au stârnit o îngrijorare deosebită, deoarece incidentul survine în urma unei serii de incursiuni ale dronelor în țara vecină, România”, iar „locul e deosebit de delicat din cauza proximității față de infrastructura energetică”. Site-ul bulgar Mediapool relata sâmbătă despre declarațiile contradictorii ale partidelor parlamentare bulgare, în funcție de raportarea lor politică la conflictul ruso-ucrainean. Dar, consemnează 24 Chasa, specialiștii armatei au lămurit duminică misterul, infirmând speculațiile: „Nu există dovezi ale unor acțiuni deliberate împotriva Bulgariei. Aparatul a fost o dronă-momeală de tip Maya. A fost probabil deviată de sistemele de război electronic”. Site-ul finlandez Helsinki Times reține că „nici sistemele românești și nici cele bulgare nu au detectat drona cât timp s-a aflat în spațiul lor aerian” și așează incidentele din România și Bulgaria în aceeași categorie cu cele similare din Germania, subliniind că europenii văd în spatele lor mâna Moscovei. De altfel războiul hibrid al Rusiei a devenit o preocupare constantă pe continent. Portalul european Politico relatează că Berlinul se plânge de atacuri hibride „zilnice”: „spionaj, sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni clandestine cu scopul de a destabiliza Germania ori a-i face rău direct constituie o «realitate permanentă»”. Cotidianul francez Le Figaro denunță „acte de ingerință străină, manipulare a informațiilor și fabricare de conținut fals, susceptibile de a prejudicia interesele fundamentale ale țării și integritatea viitoarelor alegeri prezidențiale” – o „interferență digitală externă originară din Rusia”. E vorba în fapt de conturi X care „uzurpă identitatea” unor publicații consacrate, diseminând în numele lor informații false sau tendențioase. The Washington Post apreciază că NATO trebuie să replice la provocările hibride ale Rusiei, iar persistența lor demonstrează că abordarea diplomatică e insuficientă. Neputând escalada ea însăși militar, soluția logică pentru alianță e să „elibereze Ucraina din lesă”. Donald Trump trebuie să-l convingă pe Elon Musk să ridice restricțiile asupra utilizării Starlink pe teritoriul rus, permițându-i astfel Kievului să lovească bateriile de rachete rusești înainte de lansare.
Agenția ucraineană RBC transmite că Ucraina și SUA au de acum un acord pentru livrări lunare de rachete interceptoare Patriot, deși Zelenski a precizat din capul locului că numărul lor nu va fi suficient. Postul ucrainean Suspilne explică de ce: „Rusia produce într-o singură săptămână mai multe rachete decât reușesc partenerii occidentali să-i furnizeze Ucrainei în câteva luni”. „Ritmul producției e atât de rapid, încât nici SUA nu reușesc să țină pasul, nici pentru propriile necesități, nici pentru ale noastre.” Același post amintește că UE a adoptat vineri noi sancțiuni vizând „cinci indivizi din complexul militar-industrial al Rusiei”, ca reacție la cele mai recente atacuri asupra Ucrainei. Și Senatul SUA, semnalează BBC, a adoptat „o lege prevăzând noi sancţiuni contra Rusiei, iniţiată de regretatul senator Lindsey Graham. Noua lege vizează marii importatori de petrol rusesc şi lideri şi oligarhi ruşi. Include și noi sancţiuni contra Iranului propuse de preşedintele Trump”. Cotidianul american New York Post salută „sancțiunile din iad” concepute de Graham, exprimându-și speranța că vor constitui „pumnul decisiv” încasat de „mașinăria de război a Rusiei”. Sancțiunile mai trebuie să treacă însă și de Cameră, după care vor putea pedepsi China, India și Turcia pentru achizițiile de combustibil din Rusia. Post consideră că „înfometarea mașinăriei de război a Rusiei e deopotrivă în interesul oricărei țări civilizate cât și o necesitate morală”. Sub titlul „Războiul lui Putin și blasfemia lui Kirill”, The Wall Street Journal analizează rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în „războiul sfânt” al Kremlinului. Kirill tocmai a publicat o nouă carte care se poate practic încadra la „erezie”, dat fiind că le promite „iertarea păcatelor” și „acces automat în rai” soldaților ruși uciși pe front. Journal îi aduce un mare reproș și Vaticanului, care a decis mai demult că drumul dezghețului ecumenic cu Constantinopolul e bine să ocolească pe la Moscova. Dar, cu actualul grad de subordonare față de stat al bisericii ruse, acea strategie nu mai poate fi realistă.
„Spania a impus controale la frontieră pentru toate călătoriile aeriene și maritime din Italia, pe fondul intensificării conflictului dintre cele două țări UE. Măsurile, valabile o lună, vin la o săptămână după ce Italia a introdus restricții similare în urma unui aflux de 78.000 de imigranți din Maroc în enclava spaniolă Ceuta”, transmitea sâmbătă BBC. Euronews observă că Italia nu verifică decât cetățenii non-UE sosiți din Spania, pentru a evita riscurile de securitate, inclusiv terorism. Deși Madridul amenințase cu „măsuri proporționale”, a reintrodus controlul pentru toate sosirile din Italia. Dincolo de această criză diplomatică, săptămânalul britanic The Economist avertizează că Europa e pe cale să-și însușească „învățămintele greșite” de pe urma incidentului din Ceuta, „încurajându-și vecinii să practice șantajul migratoriu”. Mai exact, europenii s-au lăsat cuprinși de panică la momentul crizei, oferindu-le vecinilor un tablou al dezbinării și concluzia: „nimic nu dezbină mai puternic UE decât imaginea bărbaților tineri revărsându-se peste graniță”. O „invitație la manipulare”, mai cu seamă în absența unei frontiere bine păzite.
„Arabia Saudită, Pakistanul și Turcia au semnat vineri un pact de apărare”, relatează France 24, „un mesaj către Teheran, dar și către Washington, considerat un partener tot mai puţin fiabil”. „Cele trei țări musulmane sunnite au drept obiectiv comun participarea la soluționarea conflictului dintre Iran și SUA.” Conform agenției turce Anadolu, „acordul completează alianțele existente, mai degrabă decât să le înlocuiască, consolidează securitatea regională și rămâne deschis participării altor țări din regiune”. „Apartenența Turciei la NATO și parteneriatele ei regionale sunt «complementare, mai degrabă decât alternative» care consolidează partajarea sarcinilor de securitate.” Il Corriere Della Sera apreciază că „cei trei parteneri urmăresc să dezvolte un sistem capabil să echilibreze noua configurație regională. Împreună, ei constituie o forță redutabilă, capabilă să contracareze Teheranul” după ce Riadul „a constatat că scutul american nu i-a oferit protecția scontată”. „Riadul ar putea reveni sub umbrela nucleară a Pakistanului: Islamabadul nu solicită concesii politice, precum recunoașterea Israelului, pe care Trump o ceruse insistent.” De altfel și The Wall Street Journal titrează că prin semnarea acordului saudiții au „respins Acordurile Abraham”, mizând pe o alternativă. Nu este totuși vorba de un Articol 5 echivalent cu al NATO. Riadul „tot la Washington va suna” când va fi atacat de Teheran. Îngrijorătoare e însă alianța a două state care susțin terorismul: Turcia sprijină Hamasul palestinian și Frăția Musulmană în general, Pakistanul are relații strânse cu Al-Qaeda și talibanii. Site-ul israelian Ynet News se întreabă și el: „O «NATO islamică» sau o alianță de carton?” Răspunsul analizei e destul de liniștitor, în ciuda unei micii isterii iscate în presa globală: „nu e o rampă de lansare pentru cucerirea Orientului Mijlociu; e o poliță de asigurare încheiată de trei puteri îngrijorate, disperate să-și protejeze propria economie”.
„În timp ce premierul japonez Sanae Takaichi merge duminică la Nagasaki pentru a se întâlni cu supraviețuitori ai bombardamentelor atomice la 81 de ani de la atacul american, mai mulți lideri japonezi solicită o discuție privind descurajarea nucleară. Aceștia doresc să reexamineze principiul conform căruia Japonia nu trebuie să permită introducerea armelor nucleare pe teritoriul ei”, scrie France 24. „Joi, la Hiroshima, Takaichi a refuzat să precizeze dacă va menține angajamentul național actual bazat pe trei principii: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea de arme nucleare în Japonia.” Editorialul cotidianului The Asahi Shimbun se arată extrem de îngrijorat de armele nucleare, mai cu seamă și în contextul avântului inteligenței artificiale. „Așa-zisul tabu nuclear care afirmă că armele nucleare nu ar trebui folosite vreodată se clatină mai rău ca niciodată. Frânele internaționale asupra armelor atomice s-au pierdut gradual. Au devenit disfuncționale. Pe lângă modificarea situației internaționale, armele nucleare în sine s-au schimbat. Un nou risc se răspândește din cauza utilizării AI în domeniul militar. Dacă AI va ajunge să fie profund întrețesută cu armele nucleare, ar putea declanșa o distrugere care e dincolo de controlul oamenilor.”
(Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA)
