În discursul său adresat Parlamentului, marți, după alegerea sa ca președinte al Ungariei, András Baka a numit divizarea profundă a societății ungare drept cea mai gravă consecință a ultimilor ani. Președintele ales a vorbit şi despre inevitabilitatea confruntării și a subliniat importanța gândirii comune despre stat.
András Baka a spus: majoritatea societății simte eliberare și speranță, în timp ce alții simt dezamăgire și incertitudine, aceste sentimente sunt prezente împreună în Ungaria de astăzi.
„La începutul unei noi ere, nu putem evita confruntarea.Trebuie să știm și să înțelegem cum am ajuns aici„, a subliniat noul preşedinte al ţării, care a adăugat: Națiunea a irosit timpul unei generații, în timp ce a decăzut de la statutul de elev-model al tranziției post-comuniste în rândul țărilor rămase în urmă. În ultimele două decenii, Ungaria s-a confruntat cu o criză gravă care afectează statul de drept, societatea, economia, finanțele publice, aprovizionarea cu energie, gospodărirea apei, protecția mediului și transporturile. Asistența medicală, educația și protecția copilului se află, de asemenea, într-o situație tragică, cunoscută de mult timp. Aproape toate domeniile care ne determină în mod direct viața de zi cu zi sunt în criză. În ultima perioadă o parte semnificativă a bunurilor noastre comune a ajuns în slujba intereselor private, sistemul de achiziții publice, reorganizarea activelor statului, concentrarea proprietății funciare și lipsa de transparență în utilizarea fondurilor publice ridică întrebări la care un stat democratic trebuie să dea un răspuns ferm. O democrație funcționează nu doar pentru că are reguli, ci și pentru că oamenii cred că regulile se aplică tuturor, fără excepție.
András Baka a numit divizarea profundă a societății ungare drept cea mai gravă consecință a ultimilor ani. Noul preşedinte al ţării a subliniat că „în perioada anterioară diferite grupuri sociale au fost puse unele împotriva altora și au vrut să ne facă să credem că dacă cineva gândește diferit, nu doar că greşeşte, ci este un dușman”. Cu toate acestea, țara nu poate construi un viitor comun atâta timp cât cetățenii săi se văd unii pe alții ca dușmani.
El a subliniat că justiția și autocontrolul sunt simultan sarcini. Încălcările legii trebuie dezvăluite, utilizarea fondurilor publice trebuie monitorizată, dar, în același timp, „nu putem construi o nouă Ungarie pe răzbunare”.
András Baka a menționat, totodată, că pentru starea actuală a țării, responsabilitatea este diferită pentru cel care a exercitat puterea, cel care a servit-o și cel care a tăcut. Însă, nu doar cei care au exercitat puterea trebuie să învețe din toate acestea, nimeni nu ar trebui să fie exclus din lecții. Este ușor de spus că alții ne-au făcut toate acestea, dar „o democrație nu este afectată doar atunci când cineva își depășește puterea, ci și atunci când o societate se obișnuiește cu faptul că acest lucru se poate întâmpla”.
András Baka a mai spus: Ultima perioadă oferă motive de introspecție, dar și de speranță. Cererea de libertate, care mult timp a apărut dispersată și independentă în discursurile gânditorilor, jurnaliștilor, avocaților, organizațiilor societăţii civile, artiștilor și multor altor persoane, a găsit brusc un ecou în cele mai diverse straturi ale societății. Ceea ce anterior era critica, protestul sau curajul unor oameni, acum a devenit o voință socială largă. Schimbarea actuală a demonstrat că o societate își poate recâștiga autodeterminarea. Întrebarea pentru anii următori va fi ce facem cu această oportunitate.
În opinia sa, ar fi o greșeală gravă să credem că un rezultat al alegerilor va restabili statul de drept. Desigur, avem nevoie de o constituție adecvată, alegeri libere, instanțe independente, o judecată constituțională eficientă, publicitate liberă și o guvernare responsabilă, dar pe lângă toate acestea, avem nevoie și de o cultură constituțională democratică și funcțională. Avem nevoie de o cultură în care limitarea puterii nu este un obstacol, un adversar politic nu este un dușman, critica nu este trădare, iar compromisul nu este slăbiciune, a precizat András Baka, care a menţionat: O societate modernă, democratică, este în mod necesar multiculturală, diverse viziuni despre lume, convingeri politice, stiluri de viață și interese coexista. Printre acestea pot fi conflicte profunde, uneori irezolvabile.
Președintele Republicii, reprezentând o comunitate atât de diversă, tensionată de contradicții, trebuie să recunoască întotdeauna legitimitatea opiniilor diferite, dreptul de a exprima pozițiile majorității și minorității. Sarcina șefului statului nu este de a crea un consens artificial acolo unde nu există, ci mai degrabă de a reprezenta faptul că cetățenii cu opinii diferite sunt membri egali ai aceleiași națiuni. Așadar, pentru mine, unitatea națională nu înseamnă că toți gândim la fel, ci înseamnă că, indiferent de diferențele noastre politice și ideologice, toți aparținem aceleiași națiuni cu demnitate și drepturi egale, a subliniat András Baka, care a numit decisiv ca „președintele Republicii” să urmeze și să consolideze valorile fundamentale stabilite în istoria ordinii constituționale, a Uniunii Europene și a națiunii maghiare./rganciu/ctuluc
MTI – 11 august
