Canicula, seceta și criza energetică ce sufocă Europa ocupă principalele pagini ale presei internaționale. „Europa riscă să-și piardă întreaga creștere economică în 2026 din cauza caniculei”, este titlul analizei din publicația elenă Euro2day. „Cu temperaturi care depășesc 45 de grade Celsius în unele zone, creșterea economică a Europei este afectată de secetă în domeniile energiei, agriculturii, transporturilor, turismului și asigurărilor. Aspectul critic este că pagubele nu se limitează doar la un singur sector. Lipsa apei creează simultan probleme în infrastructură și în activitățile de producție care erau considerate relativ independente una de cealaltă”.
Problema energetică este deosebit de complexă, se arată în artico, care subliniază că în România și Ungaria, nivelurile scăzute ale Dunării au contribuit la oprirea reactoarelor nucleare. Centrala de la Cernavodă din România acoperă în mod normal aproximativ 20% din necesarul țării, în timp ce Paks din Ungaria acoperă aproximativ 40%.
În agricultură, situația este la fel de sumbră. Franța se îndreaptă spre cea mai slabă recoltă de porumb din 1980 încoace, cu randamente estimate cu aproape 20% mai mici decât anul trecut. Presiunile nu se limitează la Europa, deoarece seceta afectează și culturile din SUA și Australia.
Așadar, producția europeană redusă coincide cu o incertitudine mai mare în ceea ce privește aprovizionarea globală. Nivelul scăzut al Dunării limitează, de asemenea, rutele alternative pentru exporturile de cereale ucrainene, în timp ce războiul Rusia-Ucraina continuă să creeze incertitudine pentru exporturile din Marea Neagră.
Concluzia analizei publicate de Euro2Day este că răspunsul nu se poate limita la mobilizarea de urgență atunci când izbucnește o criză. În domeniul energiei, țările au nevoie de o mai mare diversificare a surselor de electricitate și a infrastructurii care poate funcționa atunci când producția hidroelectrică scade. Prin urmare, această vară servește drept avertisment nu doar despre cât de caldă poate deveni Europa, ci și despre cât de scumpă ar putea fi adaptarea economiei sale.
Le Monde scrie despre „un alt foc ce se dezlănțuie în tăcere în largul coastelor noastre: focul oceanului. Iulie 2026 a fost cea mai călduroasă lună iulie înregistrată vreodată în vastele întinderi oceanice, după o primăvară deja arzătoare. Oceanul atinge acum, la nivel mondial, 21,1°C la suprafață, potrivit programului european Copernicus. Specialiștii citați de Monde afirmă că lunile următoare nu oferă motive de optimism. „El Niño se dezvoltă în ocean și va avea efecte din ce în ce mai puternice până la iarnă, amplificând temporar semnalul încălzirii globale la nivel mondial”, avertizează Marie Drevillon. Aceasta va exercita o presiune suplimentară asupra mediilor marine – recifele de corali, de exemplu, sunt foarte vulnerabile la creșterea temperaturii apei.
Creșterea temperaturilor marine are consecințe și asupra uscatului. Cu cât marea este mai caldă, cu atât fluxurile de umiditate către atmosferă sunt mai mari, ceea ce poate agrava eventualele fenomene de precipitații extreme. Iar umiditatea crescută aduce așa-numitele „nopți tropicale”, care limitează răcirea nocturnă, amintește Le Monde.
Și Liberation se apleacă asupra crizei energiei nucleare, dar aduce o notă de optimism din perspectiva surselor alternative de energie. „În condițiile în care schimbările climatice provoacă veri tot mai caniculare și, prin urmare, tot mai secetoase, energia nucleară pare să devină vulnerabilă. În schimb, energia solară a înregistrat un salt spectaculos, fiind singura sursă de electricitate care a produs mai mult decât de obicei. Astfel, energia solară poate prelua ștafeta de la cea nucleară atunci când aceasta din urmă slăbește sub efectul căldurii. „Creșterea producției de electricitate solară a contribuit la stabilizarea rețelei electrice într-un moment în care celelalte surse de energie întâmpinau dificultăți în a funcționa normal”, a declarat pentru AFP unul dintre experții în energie. Desigur, energiile regenerabile au dezavantajele lor, crede publicația franceză, căci sunt în mod evident surse intermitente, deoarece depind de soare și de vânt. Însă energia solară, privită cu dispreț în urmă cu numai douăzeci de ani, într-o perioadă în care investiții masive erau direcționate către energia nucleară, devine, odată cu încălzirea climei și cu convulsiile geopolitice care scumpesc gazele, o energie a viitorului, care va trebui dezvoltată și mai mult – subliniază Liberation.
O altă catastrofă naturală, erupția vulcanului Etna, a adus un cod portocaliu pentru aviație în sudul Italiei. „O nouă și intensă activitate explozivă se înregistrează în craterul Voragine al vulcanului Etna”, citim în La Repubblica, care menționează că așa-numitul tremor vulcanic, care indică energia prezentă în conductele magmatice interne, este în creștere și se menține la valori foarte ridicate. În ultimele zile, emisiile de cenușă ale vulcanului Etna au perturbat grav activitatea aeroportului din Catania, care a rămas închis aproximativ o săptămână.
La rândul său, Corriere della Sera notează că, urmare a haosului provocat de activitatea vulcanului, prețurile percepute pentru a ajunge la aeroporturile siciliene, unde zborurile către și dinspre Catania au fost deviate în ultimele nouă zile, au devenit prohibitive. Între trenurile lente (durează 5,5 ore până la Palermo de la Etna) și autobuzele care nu pot face față situațiilor de urgență, pasagerii nefericiți sunt adesea nevoiți să apeleze la taxiuri private. Un transfer între cele două orașe costă între 600 și 650 de euro. Între timp, de la capitală la Comiso, un alt aeroport către care au fost deviate mai multe zboruri, dar care a fost închis de două ori vineri din cauza cenușii de pe pistă, se pot plăti până la 400 de euro.
Dar, observă cotidianul italian, tocmai în interiorul defectelor sistemului încearcă să intervină solidaritatea. Aceleași rețele sociale care adună reclamații și rapoarte despre tarifele excesive devin un fel de rețea spontană de salvare: unii caută tovarăși de călătorie pentru a împărți costul, alții apelează la platforme precum BlaBlaCar, iar alții chiar oferă curse gratuite.
„Hamas începe discuții cruciale cu Egiptul”, titrează France 24, explicând că scopul întâlnirii este găsirea unor modalități de a depăși impasul din planul de pace al SUA pentru Gaza. Potrivit unui oficial al mișcării islamiste palestiniene, delegația Hamas este condusă de noul lider politic al mișcării, Khalil al-Hayya, care efectuează prima sa vizită în Egipt de la numirea sa, la sfârșitul lunii iulie. După cum menționează publicația franceză, Hamasul a fost de acord, la sfârșitul lunii iulie, cu o foaie de parcurs americană în 15 puncte – menită să lanseze a doua fază a planului lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza – care prevede dezarmarea sa și retragerea Israelului din teritoriul palestinian. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a respins oficial acordul, cerând o dezarmare „autentică” a Hamas.
Încheiem revista presei cu un comentariul apărut în Liberation după încheierea europenelor de natație de la Paris. „David Popovici este un înotător aparte. Chiar și după ce a ajuns în vârful înotului mondial și a urcat din nou, săptămâna aceasta, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului european, românul de numai 21 de ani se remarcă printr-o înțelepciune și o modestie rare. Vineri, 14 august, pentru a treia oară consecutiv, el a devenit dublu campion continental, grație victoriei în proba de 200 m liber și celei obținute deja miercuri, 12 august, la 100 m liber. Prima sa reacție în fața presei a fost una reținută: „A fost o cursă frumoasă, sunt foarte fericit.”
Liberation reamintește că niciun sprinter nu a mai câștigat consecutiv titlurile în două probe, la trei ediții succesive ale Campionatelor Europene. Cu timpul de 46,56 secunde, el a reușit a doua cea mai bună performanță din toate timpurile la 100 m. Și s-a apropiat foarte mult de recordul mondial (46,40 secunde), stabilit la Jocurile Olimpice de la Paris de uluitorul Pan Zhanle./rlambru/csimion
