Un studiu condus de Institutul de Astrofizică din Andaluzia (IAA-CSIC) a confirmat natura planetară a sistemului TOI-1752, aflat la aproximativ 337 de ani-lumină de Pământ, care găzduiește două planete identificate inițial ca fiind candidate de către TESS, misiunea NASA care caută planete în afara sistemului solar. Astfel, una dintre ele este o planetă de perioadă scurtă, extrem de fierbinte, compatibilă cu un scenariu de lume cu lavă, în timp ce cealaltă are dimensiuni intermediare între Pământ și Neptun și se află în așa-numita zonă locuibilă optimistă, o regiune din jurul unei stele unde, în anumite condiții, ar putea exista apă lichidă.
Satelitul de Sondare a Exoplanetelor în Tranzit (TESS), misiunea NASA dedicată căutării planetelor din afara sistemului nostru solar, a identificat mii de planete candidate care tranzitează stelele din apropiere. TESS detectează micile scăderi periodice ale luminozității unei stele care apar atunci când o planetă trece prin fața ei din perspectiva noastră. Confirmarea faptului că aceste semnale corespund de fapt planetelor și determinarea proprietăților acestora este un pas crucial către studierea în detaliu a acestor lumi: cum s-au format și dacă au atmosfere.
„Analiza combinată a observațiilor obținute de la telescoapele spațiale și terestre ne-a permis să excludem scenarii de origine non-planetară, cum ar fi stelele binare cu eclipsă sau piticele brune. În acest fel, am putut confirma că ambele obiecte sunt planete și că, prin urmare, TOI-1752 constituie un nou sistem planetar”, spune Alberto Peláez Torres, cercetător la IAA-CSIC angajat în cadrul programului Severo Ochoa (SO) și lider al studiului, publicat în revista MNRAS.
TOI-1752 are ca stea gazdă o pitică roșie, un tip de stea mai mică și mai rece decât Soarele și deosebit de favorabilă pentru găsirea unor planete mici folosind tehnica de detectare a tranzitului. Această metodă permite identificarea unei planete prin înregistrarea micilor scăderi periodice ale luminozității stelei sale pe măsură ce trece prin fața ei din perspectiva noastră. În cazul piticelor roșii, dimensiunile lor mici fac ca aceste scăderi de luminozitate să fie proporțional mai mari, ceea ce facilitează identificarea lumilor mici. Sistemul este format din două planete foarte diferite. TOI-1752 b, planeta cea mai apropiată de steaua sa, își completează orbita în mai puțin de o zi și primește o cantitate intensă de radiații, până în punctul în care suprafața sa ar putea atinge temperaturi suficiente pentru a menține roca topită pe emisfera orientată spre stea. Acest scenariu ar putea favoriza formarea unei atmosfere secundare, generată din materiale eliberate de suprafața planetei. Mai departe de stea se află TOI-1752 c, o planetă de dimensiuni intermediare între Pământ și Neptun, care orbitează în zona locuibilă optimistă. Această regiune este locul în care, în anumite condiții atmosferice, ar putea exista apă lichidă la suprafață , deși prezența sa în această zonă nu implică în sine că planeta este locuibilă.
„TOI-1752 c prezintă parametri planetari practic identici cu cei ai K2-12 b, una dintre cele mai studiate exoplanete în domeniul caracterizării atmosferice, ceea ce sugerează că TOI-1752 c ar putea deveni o altă țintă deosebit de interesantă pentru acest tip de studiu”, explică Peláez Torres (IAA-CSIC).
Lucrarea, condusă de Institutul de Astrofizică din Andaluzia (IAA-CSIC), a implicat participarea mai multor centre de cercetare internaționale. IAA-CSIC a efectuat analiza datelor și interpretarea rezultatelor, în timp ce Institutul de Astrofizică din Insulele Canare (IAC) a contribuit cu observațiile realizate cu MuSCAT2.
Instalat pe Telescopul Carlos Sánchez de la Observatorul Teide, acest instrument permite observarea simultană a tranzitelor în diferite benzi de culoare și a furnizat date fotometrice de urmărire pentru sistemul TOI-1752. Grupul de exoplanete al Universității din Tokyo, responsabil pentru MuSCAT3, instalat pe telescopul Faulkes North de la Observatorul Haleakala (Hawaii), a participat, de asemenea, la studiu. Observațiile lor multicolore ale unui tranzit complet au furnizat cele mai puternice dovezi fotometrice terestre pentru validarea planetei interioare. Studiul include și participarea altor grupuri de cercetare internaționale. (www.20minutos.es – 31 august)/rcostea
RADOR RADIO ROMÂNIA (1 septembrie)
