Va reuși Europa să-și relanseze agenda ecologică? Ursula von der Leyen intenționează să se concentreze asupra climei odată cu reluarea activității politice după valurile de căldură istorice din această vară, deși grupurile ecologiste rămân profund frustrate de măsurile UE de relaxare a politicilor de mediu din ultimii doi ani. Se preconizează că problemele climatice vor ocupa un loc central în discursul privind „Starea Uniunii” – un eveniment anual în care președinta Comisiei își prezintă prioritățile politice pentru anul următor – pe care aceasta îl va susține în fața eurodeputaților la Strasbourg, pe 16 septembrie. Europa a suferit din cauza căldurii extreme și a incendiilor în această vară, iar Ursula von der Leyen nu a putut ignora această problemă. Potrivit unor surse interne, șefa executivului european va pune accent pe „reziliența climatică”: legislația aflată deja în lucru pentru finalul anului ar putea fi consolidată. De asemenea, este posibil să sublinieze, așa cum o face adesea, potențialul economic al industriilor verzi. Ca un prim pas, comisarii europeni s-au întâlnit vineri cu omul de știință suedez Johan Rockström, specialist în probleme climatice, în cadrul seminarului de reluare a activității desfășurat la Tervuren, lângă Bruxelles. Executivul european pare să semnaleze o reechilibrare a priorităților, după doi ani în care preocupările legate de competitivitate și apărare au trecut ambițiile climatice ale Europei pe plan secund. Aproximativ 200 de organizații de mediu au profitat de acest moment la sfârșitul lunii august, transmițând o scrisoare deschisă. Ursula von der Leyen ar trebui să profite de discursul său pentru a lansa un „plan de eliminare treptată a combustibililor fosili”, îndeamnă Caroline François Marsal, reprezentantă a Climate Action Network, o coaliție de ONG-uri. Susținătorii unei politici climatice mai ambițioase speră într-un nou impuls chiar în cadrul Comisiei Europene. În ultimele luni au apărut tensiuni între comisarii europeni – în special în ceea ce privește reforma pieței carbonului – întrucât unii oficiali doresc să evite perturbarea prea drastică a sectoarelor aviatic și maritim. Totuși, dincolo de simpla retorică, va anunța Ursula von der Leyen măsuri majore, similare celor din „Pactul Verde” din mandatul său anterior? Acest lucru rămâne incert, având în vedere riscul unui conflict cu actualul raport de forțe politice din Parlamentul European, unde dreapta politică deține o poziție puternică în urma alegerilor din iunie 2024. Facțiunile de dreapta nu mai ezită să-și unească forțele cu extrema dreaptă pentru a anula legislația de mediu pe care o consideră excesiv de birocratică și dăunătoare intereselor companiilor europene. Prioritatea nu este „să cosmetizăm ecologist o legislație pe care europenii au cerut-o modificată”, insistă eurodeputata de dreapta Céline Imart. De cealaltă parte a spectrului politic, lidera grupului Verzilor, Terry Reintke, îi cere insistent Ursulei von der Leyen să ducă această „luptă dificilă” pentru climă, argumentând că „avem de-a face cu probleme existențiale” – și invocând cele 540.000 de hectare de teren mistuite de incendii forestiere extreme în întreaga Uniune în această vară. Eurodeputata germană solicită măsuri atât de „atenuare”, cât și de „adaptare” la schimbările climatice, în contextul valurilor de căldură care urmează să „revină și să se intensifice”. Cu toate acestea, Uniunea Europeană este limitată de resursele sale restrânse. Cele 27 de state membre sunt implicate în prezent în negocieri delicate privind viitorul buget al UE pentru perioada 2028–2034, marcate de conflictul obișnuit dintre țările adepte ale prudenței fiscale – precum Olanda și Germania – și cele care, precum Franța, pledează pentru investiții sporite și emiterea de datorie comună europeană. În plus, obiectivele climatice intră în contradicție cu orientarea pro-afaceri adoptată de Europa în ultimii doi ani, în încercarea de a face față concurenței chineze generalizate și taxelor vamale impuse de SUA. De exemplu, în luna iulie, diverse ONG-uri au semnalat un „val de regres în domeniul protecției mediului” înregistrat în ultimele luni. UE a atenuat semnificativ o lege-cheie privind diligența necesară a companiilor în materie de mediu, reducând atât numărul întreprinderilor vizate, cât și obligațiile acestora – inclusiv cerința de a prezenta planuri de tranziție climatică. De asemenea, oficialii de la Bruxelles au propus renunțarea la interdicția privind vânzarea de autoturisme noi cu motoare cu combustie internă începând cu anul 2035 – o măsură emblematică a mandatului anterior – prin acordarea unei flexibilități sporite producătorilor. În prezent, există un blocaj în această privință între Franța și Germania, cea din urmă solicitând concesii suplimentare pentru industria sa auto./opopescu/csimion
(AFP – 4 septembrie)
