În Ungaria, așezările s-au dezvoltat în ritmuri foarte diferite din 2014, în timp ce diferențele de dezvoltare dintre orașele mai mari au scăzut, inegalitățile de dezvoltare au crescut în cazul orașelor mici, a comunelor mai mari și localităţile mai mici, conform rezumatului studiului privind Indicele Așezărilor din 2026, realizat de Institutul pentru Egalitate.
Studiul institutului evidențiază faptul că una dintre cele mai fiabile previziuni ale dezvoltării este procentul absolvenților de studii superioare din localitatea respectivă, iar al doilea factor ca importanță este proximitatea față de Budapesta.
Potrivit concluziei institutului, atragerea și menținerea absolvenților de studii superioare reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru dezvoltarea pe termen lung a comunităților.
În cercetarea institutului, sectorul V (Belváros-Lipótváros) s-a clasat pe primul loc printre sectoarele din Budapesta și acest sector a fost, de asemenea, cu cea mai dinamică dezvoltare din 2014; sectorul V (centrul oraşului) este urmat în clasamentul dezvoltării de sectorul VI și I. Printre reședințele de județ, Székesfehérvár își menține primul loc, înaintea Veszprém și Eger. Cel mai frapant rezultat al dinamicii de dezvoltare este progresul înregistrat de Miskolc: orașul s-a îmbunătățit cu 18,3 puncte indice din 2014, devenind astfel reședința de județ cu cea mai dinamică dezvoltare, înaintea Pécs și Debreţin. Miskolc a urcat patru locuri și se află în prezent pe poziția a zecea în clasamentul dezvoltării în rândul orașelor cu peste 15 mii de locuitori; Százhalombatta, Budaörs și Paks ocupă primele trei locuri în clasament, în timp ce Biatorbágy s-a dovedit a fi deținătorul recordului în categorie în ceea ce privește ritmul de dezvoltare, avansând de pe locul 37 pe locul cinci din 2014. Printre localitățile cu o populație între 5.000 și 15.000 de locuitori, Balatonfüred este nu doar cea mai dezvoltată, ci și cea care se dezvoltă cel mai dinamic. În fruntea localităților mici cu mai puțin de 5.000 de locuitori s-a clasat Felcsút, devansând Hévíz și Tihany, şi tot Felcsút conduce clasamentul dinamicii dezvoltării, urcând 58 de locuri din 2014 și ajungând în fruntea clasamentului în puțin peste un deceniu. Cele 15 așezări mici cele mai subdezvoltate sunt situate în principal în judeţele Borsod-Abaúj-Zemplén, Baranya și în regiunea satelor mici din jueţul Zala.
În întreaga țară, doar câteva localități mici au început să regreseze, iar acest declin reflectă în principal pierderea poziției ocupate anterior de localitățile mai favorizate, și nu o slăbire în continuare a zonelor periferice, rezultă din analiză, care menţionează: contribuția de solidaritate a cauzat declinul relativ al mai multor așezări: Budaörs și-a pierdut primul loc din acest motiv, iar Tiszakécske a coborât 14 locuri, Bugyi 12, iar Kazincbarcika 8 locuri.
Indicele de așezări al Institutul pentru Egalitate, înfiinţat în 2024, compară și clasifică dezvoltarea a 3.154 de așezări din Ungaria și 23 de sectoare din Budapesta, pe baza a peste 360 de mii de date statistice disponibile publicului și a 53 de indicatori.
„Ceea ce este cu adevărat important este că indicele se bazează pe măsurători obiective, respectiv nu pe impresia, starea de spirit sau sentimentele locuitorilor, ci pe indicatori precum veniturile, infrastructura și oportunitățile culturale ale așezărilor respective”, a declarat directorul institutului, Tamás Boros, pentru InfoRádió.
Cea mai subdezvoltată localitate la nivel național este Csenyéte, județul Borsod-Abaúj-Zemplén, a spus directorul institutului, adăugând: dar dacă ne uităm prin lista noastră, vedem practic sate mici și sate minuscule în județul Borsod-Abaúj-Zemplén, dar găsim și cele mai subdezvoltate așezări în județele Zala și Baranya. Acestea sunt adesea așezări cu populații foarte mici. Aceste localităţi ar putea fi într-o stare mult mai bună cu o oarecare dezvoltare a infrastructurii, prin urmare, ceea ce diferențiază, să zicem, două localități învecinate din județul Borsod-Abaúj-Zemplén este dacă, de exemplu, una dintre ele are gară de cale ferată sau dacă magazinul alimentar mai funcționează, a explicat Tamás Boros.
Analiza evidenţiază una dintre cele mai grave părți negative ale localităților mai mici: infrastructura locală este adesea incapabilă să țină pasul cu explozia demografică.
https://infostart.hu/belfold/2026/09/07/a-magyar-nagyvarosok-zarkoznak-a-kistelepulesek-kozott-nonek-a-kulonbsegek#/rganciu/amirea
