După discuțiile avute sâmbătă cu Vladimir Putin, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit duminică cu președintele ucrainean, în încercarea de a găsi o soluție pentru încetarea războiului scrie AFP. „Negociatorii trimiși de Donald Trump la Moscova și ulterior la Kiev au salutat discuțiile ’semnificative’, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că războiul cu Rusia va continua pe parcursul iernii, având în vedere lipsa de disponibilitate a omologului său rus de a negocia direct cu el. Mizăm pe sprijinul partenerilor noștri europeni dacă războiul se va prelungi pe durata iernii, ceea ce pare a fi cazul în prezent”, a declarat Volodimir Zelenski în cadrul unei conferințe de presă. La rândul său, Steve Witkoff, care lăudase anterior discuțiile „foarte semnificative” de duminică, de la Kiev, a subliniat că Moscova și Kievul vor trebui să facă compromisuri pentru a găsi o cale de ieșire din războiul care le opune din 2022. „Ambele părți vor trebui să facă compromisuri și să-și reducă divergențele, iar noi credem că dispunem de elementele necesare pentru a realiza acest lucru”, a spus el. „Este foarte dificil, dar suntem hotărâți”, a adăugat el. Totuși, președintele ucrainean a susținut că problema teritorială, element central al conflictului, nu poate fi soluționată decât prin întâlniri între șefii de stat. „Vreau să-mi mențin poziția conform căreia astfel de chestiuni complexe pot fi rezolvate doar la nivelul conducerii”, a declarat Volodimir Zelenski, care i-a cerut în repetate rânduri omologului său rus să negocieze direct, lucru pe care Vladimir Putin refuză să-l facă. „Aceasta este prima vizită în Ucraina a domnului Witkoff, un om de afaceri apropiat de Donald Trump, și a domnului Kushner de la începerea eforturilor lor de mediere”, amintește AFP.
Cu o zi înainte, președintele rus s-a declarat „încrezător” după ce s-a întâlnit la Moscova cu cei doi emisarii americani pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina, reține La Libre Belgique. Președintele rus a vorbit timp de trei ore sâmbătă seara cu cei doi reprezentanți americani, o conversație pe care consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a descris-o ca fiind „constructivă, extrem de sinceră și marcată de încredere”. „Situația, desigur, nu este simplă”, le-a spus președintele rus celor doi trimiși la Kremlin, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea rusă. Publicația de limbă turcă Sabah comentează contextul celor mai recente negocieri. „Calendarul joacă un rol important. În SUA se apropie alegerile intermediare din 3 noiembrie. Trump are nevoie de un rezultat vizibil în ceea ce privește pacea. Un armistițiu, un acord-cadru sau afirmația „am pus capăt războiului” îi consolidează poziția pe plan intern. Iar Putin își dă seama de acest lucru. Dacă puterea lui Trump slăbește, la Washington se va consolida tabăra care dorește prelungirea războiului, prin furnizarea de arme și bani. Pentru Kremlin, această perioadă pare mai favorabilă negocierilor decât următoarea. De aceea, ’hai să discutăm acum’ și ’nu renunț la condițiile mele’ coexistă în același timp”. „Ca de obicei, Kremlinul a căutat să-i convingă pe negociatorii americani că victoria sa în Ucraina este iminentă și inevitabilă, încercând astfel să întărească poziția Moscovei în cadrul tratativelor”, comentează The New York Times. „Vizita emisarilor americani la Moscova survine la puțin după o săptămână de la vizita directorului CIA, John Ratcliffe, vizită după care el a făcut o sumbră estimare legată de perspectivele Moscovei în război, cerându-le oficialilor ruși să îi pună capăt”.
Extrema dreaptă din Germania a obținut duminică „o victorie electorală istorică în Saxonia-Anhalt, dând o lovitură cancelarului conservator Friedrich Merz, deși rămâne de văzut dacă partidul va guverna acest fost land est-german”. Potrivit AFP, „Alternativa pentru Germania – AfD – un partid anti-imigrație, pro-Rusia și pro-Trump – a devenit principala forță de opoziție a țării în urma alegerilor legislative din 2025. Cu aproape 44,5% din voturi, formațiunea devansează clar conservatorii, care înregistrează aproximativ 18,5% în sondaje, conform rezultatelor preliminare anunțate de posturile publice ARD și ZDF. În prezent, extrema dreaptă și-a asigurat între 39 și 41 de locuri în parlamentul landului, la mică distanță de majoritatea absolută de 42 de locuri. Niciun land german nu a mai fost guvernat de extrema dreaptă din 1945 încoace”. Co-președinta la nivel național a AfD, Alice Weidel, a făcut apel la „CDU sau la o facțiune a CDU”, menționând că, deși partidul cancelarului Merz a exclus până acum orice alianță, „amploarea înfrângerii ar putea relansa dezbaterea, având în vedere că unii membri au pledat de mult timp pentru legături mai strânse”. „De asemenea, a fost remarcabilă prezența excepțional de ridicată la vot, estimată la 78% de postul ZDF – o creștere de 18 puncte procentuale față de anul 2021. Dacă va guverna, domnul Siegmund a promis să intensifice deportarea străinilor, să revizuiască programele școlare de istorie – despre care consideră că pun un accent excesiv pe vinovăția Germaniei în legătură cu al Treilea Reich – și să se retragă din sistemul public de radiodifuziune, pe care îl consideră ostil partidului AfD”.
Uniunea Europeană „și-a manifestat indignarea față de despărțirea cu onoruri a Serbiei de Ratko Mladić, condamnat pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război”. „Valorile care stau la baza viitorului nostru comun nu sunt negociabile”, a declarat comisarul UE pentru Extindere, citat de El Mundo. „Întoarcerea rămășițelor sale la Belgrad amintește Europei de cele mai întunecate pagini ale istoriei noastre recente” a scris Marta Kos, comisarul UE pentru Extindere, pe contul său de pe rețeaua de socializare X, anunțând anularea imediată a vizitei sale planificate în Serbia pentru a discuta despre negocierile blocate cu țara balcanică. „Glorificarea morții sale este incompatibilă cu valorile pe care este construită calea UE. Această cale necesită confruntarea cu trecutul, o reconciliere autentică și respect pentru victimele crimelor de război. Valorile care stau la baza viitorului nostru comun nu sunt negociabile”, a adăugat Kos. Președintele sârb Aleksandar Vucic nu a confirmat că evenimentele de luni vor fi funeralii de stat, deși a afirmat că a făcut „tot posibilul pentru a se asigura că totul se va desfășura așa cum trebuie”. După ce și-a cerut scuze pentru absența sa din cauza unor angajamente anterioare, el a explicat că a vorbit cu familia Mladlic, care a ales modul în care dorea să se desfășoare ceremonia de rămas bun și că își dorește ca totul să se desfășoare „într-un mod demn”.
Un acord nuclear cu Iranul „s-ar putea să nu fie realizabil în viitorul apropiat” iar o acțiune militară a SUA „este în continuare necesară pentru a face față amenințării din partea Teheranului”, a declarat secretarul american al Energiei, Chris Wright, citat de The Washington Post. „S-ar putea să nu se ajungă la un acord nuclear. Un acord „ar putea să fie lăsat în seama următoarei administrații din Iran”, a spus Wright. „Pur și simplu nu știm”. Washingtonul este însă pregătit să împiedice Teheranul să obțină arma nucleară prin distrugerea capacităților necesare dezvoltării acesteia, a avertizat Chris Wright. „După luni de război, Statele Unite și Iranul au semnat în iunie un acord de încetare a focului și un memorandum de înțelegere menite să pregătească terenul pentru un acord de pace mai amplu. Oficialii administrației Trump și-au exprimat optimismul că acesta ar include restricții asupra programului nuclear al Teheranului în schimbul ridicării sancțiunilor”. (Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA)/fmatei/ctuluc
RADOR RADIO ROMÂNIA (7 septembrie 2026)
