Ucraina va putea cumpăra rachete americane Patriot în valoare de 3,2 miliarde de euro din împrumutul european în valoare de 90 de miliarde de euro, scrie Kiyv Post, precizând că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat acordul într-o postare pe rețelele sociale. „Alături de secretarul general NATO, Mark Rutte, salut acordul statelor membre privind derogarea acordată Ucrainei pentru achiziționarea de produse esențiale pentru sistemele de apărare aeriană Patriot”, a scris von der Leyen pe rețeaua X. Președinta Comisiei Europene a adăugat că această decizie „va permite Ucrainei să își protejeze mai bine spațiul aerian împotriva atacurilor nediscriminatorii ale Rusiei”.
Germania va livra rachete de apărare aeriană Patriot către Ucraina din stocurile sale naționale, a spus marți ministrul Apărării, Boris Pistorius, citat de Reuters. „Am decis să livrăm rachete interceptoare PAC‑2, necesare urgent, din stocurile Bundeswehr către Ucraina”, a afirmat Pistorius la o videoconferință a miniștrilor Apărării din țările care sprijină Ucraina. Pistorius a adăugat că „Germania va intensifica și furnizarea de rachete aer‑aer și va continua să livreze drone și muniție cu rază lungă de acțiune către Ucraina”.
La rândul său, Marea Britanie a anunțat că va aloca 100 de milioane de lire sterline (116 milioane de euro) pentru a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei în această iarnă, inclusiv prin furnizarea de rachete Patriot. Potrivit Euronews, Marea Britanie va furniza, de asemenea, „rachete de interceptare pentru apărarea aeriană, muniție de artilerie de calibru mare și drone”, ca parte a contribuției la un program NATO de sprijinire a Kievului, a anunțat Ministerul Apărării. „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei (PURL) a fost întocmită în 2022 de către Departamentul Apărării al SUA și NATO”, amintește Euronews.
Noul guvern pro-european din Ungaria a anunțat marți expulzarea a zece membri ai misiunii diplomatice ruse, motivând că aceștia au desfășurat „activități inacceptabile”, scrie La Libre Belgique. „Partea ungară a cerut persoanelor în cauză să părăsească teritoriul ungar”, a spus ministrul ungar de Externe, limitându-se să precizeze că „activitățile desfășurate de aceștia, conform Convenției de la Viena, sunt inacceptabile pentru diplomați”. Rusia a reacționat rapid, promițând un răspuns „sever și dureros”. Aceasta este prima expulzare de diplomați ruși anunțată oficial de Budapesta din 2018. „După 2022, Ungaria, membră a Uniunii Europene, dar rămasă apropiată de Kremlin în ciuda invaziei rusești în Ucraina, nu a s-a alăturat expulzărilor în masă de diplomați ruși decise de mai multe țări europene”. „Conform regulilor limbajului diplomatic, din declarația ministrului de Externe rezultă că cei zece diplomați ruși expulzați marți din Ungaria erau de fapt implicați în activități de spionaj”, a precizat directorul general adjunct pentru cercetare și afaceri științifice al Institutului Ungar de Afaceri Externe într-o declarație acordată pentru MTI.
Deutsche Welle notează că și la București și Chișinău au fost reținute persoane suspectate de spionaj în favoarea Rusiei. „Un presupus spion rus a fost arestat marți în România. Acesta colecta informații cu caracter militar în mai multe județe ale țării”. Autoritățile de la București au comunicat că „SRI, în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO, MApN-DGIA și servicii partenere externe, a prevenit comiterea unei acțiuni de sabotaj pe teritoriul național, cu implicarea unui cetățean rus stabilit în România”. În același timp, „poliția moldovenească a publicat un comunicat, însoțit de interceptări audio, vizând reținerea unui cetățean din Azerbaidjan în vârstă de 49 de ani, care culegea informații despre obiectivele militare din țară, precum și cele ale SUA în Republica Moldova. Informațiile colectate urmau să fie transmise unei persoane despre care există date că ar fi reprezentant al serviciilor speciale ale Federației Ruse”, menționează Poliția Republicii Moldova, citată de Deutsche Welle.
Urmărind situația din Orientul Mijlociu, Courrier International scrie că premierul israelian ar fi fost avertizat de țări musulmane din regiune de faptul că Hamas plănuia un atac în octombrie 2023. La sfârșitul lunii septembrie 2023, președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed, și apoi serviciile secrete egiptene l-ar fi informat pe prim-ministrul israelian că liderul Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, plănuia un „cutremur” împotriva statului israelian. „Conform unei anchete bazate pe o carte publicată de cotidianul israelian Haaretz, prim-ministrul nu a transmis aceste informații oficialilor din domeniul securității israeliene. Publicarea acestei anchete a declanșat un val de critici din partea principalelor figuri ale opoziției, care, în contextul alegerilor parlamentare care se apropie, pe 27 octombrie, își intensifică atacurile la adresa modului în care prim-ministrul a gestionat criza”, reține France24. „Netanyahu a primit zeci de avertismente pentru 7 octombrie și le-a ignorat pe toate. Nu este apt” să conducă, a declarat pe X principalul său rival, fostul șef de stat major Gadi Eizenkot. Prim-ministrul a declarat în repetate rânduri în ultimele săptămâni că personalul său a întârziat să-l trezească în dimineața zilei de 7 octombrie 2023”, amintește France24.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
