România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la matematică, potrivit rezultatelor PISA 2025. Elevii români de 15 ani nu stau mai bine nici la citire sau la științe. Aproape jumătate dintre aceștia nu au cunoștiințele minime necesare la aceste discipline, rezultate sub pragul mediei OCDE. Și asta se întâmplă pentru că sistemul școlar din România și sistemul de testare PISA sunt din două lumi paralele, spune la RFI expertul în educație, Marian Staș.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 9 septembrie 2026 – România rămâne mult sub media OCDE la toate cele trei domenii evaluate prin testele PISA 2025 – și anume la matematică, citire și științe.
La citire, numai 52% dintre elevii de 15 ani au ajuns la nivelul 2, considerat pragul minim de competență față de o medie OCDE de 69%. Asta înseamnă că aproape 1 din 2 elevi români nu poate îndeplini în mod constant sarcini precum identificarea ideii principale dintr-un text de lungime moderată sau găsirea unor informații pe baza anumitor criterii.
Situația este asemănătoare și la celelalte domenii de evaluare. La matematică, România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional, arată rezultatele.
Ministerul educației spune că datele trebuie analizate și în contextul decalajelor de dezvoltare dintre România și celelalte state membre OCDE, organizație din care țara noastră nu face încă parte. Instituția amintește că atât Produsul Intern brut pe cap de locuitor, cât și ponderea persoanelor cu vârste între 25 și 64 de ani care au studii superioare, sunt sub media organizației.
Potrivit expertului în educație, Marian Staș, rezultatele României nu sunt surprinzătoare întrucât acestea reflectă în mod corect diferența dintre ce urmărește școala românească și competențele măsurate de PISA.
„Motivul pentru care și această iterație PISA arată rezultatele pe care le-ați enunțat este că, în momentul de față, școala românească și filosofia PISA sunt lumi paralele. Felul în care copiii fac carte la noi și felul în care arată examenele Pisa sunt lumi paralele, deoarece la noi școala preuniversitară este proiectată în proporție de peste 90% pentru salariile și normele profesorilor, este proiectată sindicalist și nu pentru binele și pentru ce au copiii a învăța.”, a explicat expertul în educație, Marian Staș.
Staș este de părere că învățământul din România ar putea fi apropiat de competențele testate la nivel OCDE prin implementarea programelor de pilotare:
„Șansa o reprezintă desfășurarea cât mai sănătos și cât mai curajos a programelor de pilotare, de arhitecturi curriculare, de planuri-cadru, fapt care a început în acest an în licee și accelerarea procesului de scalare a acestor bune practici la nivelul întregului sistem, astfel încât în 10 15 ani, dacă ne apucăm să facem lucrurile cum trebuie de acum, lucrurile să arate cu totul altfel în ceea ce privește poziționarea României în clasamentele PISA. Pentru că de când am început și până în momentul de față, fără excepție, suntem în ultima treime calitativă la toți parametrii.”
Reporter: Ați spus că testarea PISA este o lume diferită față de testarea din România. Îmi puteți da câteva diferențe notabile?
Marian Staș: Ați menționat rezultatele foarte slabe și la matematică și la română. Rezultatele acestea am să le pun într-o cheie conceptuală acoperitoare. Analfabetism funcțional și analfabetism matematic sunt două exemple ale unui fenomen mult mai otrăvitor și mult mai profund în școala noastră, pe numele său analfabetism logic. Copiii ăștia în școală nu învață să gândească. Felul în care școala decurge este centrat pe formă, fără fond și pe memorare mecanică. De-asta sunt analfabeți, pe când arhitectura PISA este una centrată pe faptul de a gândi, de a învăța să raționăm, să creăm inferențe, să interpretăm rezultatele respective și faptele pe care le avem la dispoziție și așa mai departe. Asta este o prăpastie uriașă între felul în care școala noastră funcționează sistemic și felul în care PISA funcționează sistemic.
Rep: Dar aceste rezultate iau în considerare și mediul din care provin elevii?
M.Ș.: Sunt două rele care se conjugă la un rezultat și mai prost, și anume, pe de-o parte, o școală prost făcută și, pe de altă parte, un impact extrem de dur, negativ, al discrepanțelor uriașe socio-economice și demografice și economice care lovesc rău de tot calitatea școlii ca atare.
Sunt statistici care documentează fără putință de tăgadă faptul că românului nu îi place școala. Noi avem un procent foarte, foarte scăzut de oameni care sunt și parcurg educație. Avem cel mai mic procent de absolvenți de învățământ superior din UE, cel mai mare procent de tineri care sunt și fără educație și fără joburi la fel. Prin urmare, noi cu școala mai ușor așa, ca societate, mai adăugând și această Românie bananieră educațional și bananieră socio-economic, deci cu discrepanțe uriașă între sat și oraș și între alte diverse straturi.
Rep: Unde stă de fapt problema – la politicile educaționale, la mediile din care provin copiii? Unde spuneți că este prima problemă?
M.Ș.: Eu pun problema în zona politicilor educaționale, pentru că acolo pot interveni, înainte de orice, povestea transformării schimbării de mentalitate este tulburătoare și profundă și durează mult, mult, mult, mult, mult. Dar politicile educaționale sunt cele pe care le pot crea, le pot defini și le pot pune în fapt, într-un an de zile. E mult mai eficient și mult mai util și rapid din punct de vedere al administrației publice și al politicilor publice, de a crea politici educaționale deștepte.
Rep: Analfabetismul funcțional înseamnă automat și un eșec mai târziu în dezvoltarea profesională?
M.Ș.: 80% da, bineînțeles, pentru că în momentul în care nu avem instrumentele cu care să ne raportăm profesionist la ceea ce înseamnă viața de jur împrejur. Păi vă spun eu ce se întâmplă. Se întâmplă așa monstrul României neo-legionare se întâmplă TikTok se întâmplă toate nebuniile pământului. Și avem două probleme, nu una. Pe de o parte că generăm un randament profesional. Vai sufletului pentru că nu știm carte. Pe de altă parte, ne și spală pe creier și ne lăsăm foarte ușor spălați pe creier de a cumpăra toate TikTok-urile și toate nenorocirile pământului. Ăsta este pericolul, monstrul României neo-legionare. Ăsta este cel mai dur pericol care ne paște.
La testarea PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. eșantionul României a inclus 7.725 de elevi cu vârsta de 15 ani din 322 de școli.
Interviu de Mădălina Șerban
https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20260909-rezultate-pisa-2025-expert-%E2%80%9E%C8%99coala-rom%C3%A2neasc%C4%83-%C8%99i-filosofia-pisa-sunt-lumi-paralele
Preluat de RADOR RADIO ROMÂNIA
