Ecouri ale victoriei partidului de extremă dreapta AfD în Germania persistă în paginile presei internaționale. Comentând momentul, Le Nouvel Observateur scrie că „Recentul succes în Germania al partidului de extremă dreapta explicit pro-rus este un motiv de sărbătoare pentru Kremlin, care este angajat într-o escaladare menită să intimideze europenii și să-i descurajeze să sprijine Ucraina, prin atacuri cibernetice, sabotaj și alte operațiuni ostile. Vladimir Putin poate aplauda AfD. Victoria unui partid atât de explicit pro-rus este o premieră în Germania. Într-un stat al fostei RDG, aceasta reînvie un alt trecut indezirabil: cel al dominației imperialismului sovietic asupra Europei de Est. O epocă pentru care Putin, fost ofițer KGB la Dresda, rămâne periculos de nostalgic. Ca și cum vechiul teatru al Războiului Rece ar fi devenit una dintre scenele preferate ale războiului călduț pe care îl poartă acum împotriva democrațiilor occidentale”. „Un lucru este sigur – adaugă Le Nouvel Observateur – cu cât devine mai împotmolit în conflictul îngrozitor pe care l-a declanșat prin tentativa de invadare a Ucrainei în urmă cu patru ani și jumătate, cu atât Putin evită negocierile în favoarea a ceea ce diplomații numesc ’escaladare’ – în special cu Germania, un pilon al Uniunii Europene și cel mai mare contribuitor de ajutor al Ucrainei”.
Urmărind războiul din Ucraina și, în context, eforturile Rusiei de a crește numărul persoanelor pe care le trimite pe front, La Libre Belgique reia un comunicat al Amnesty International, potrivit căruia recrutarea de către Moscova a străinilor constituie „trafic de persoane”. Un raport al organizației se bazează pe o serie de interviuri realizate cu prizonieri de război care au luptat pentru Rusia și sunt deținuți în două lagăre ucrainene, dintre care 15 din Brazilia, Columbia, Cuba, Egipt, Sierra Leone, Sri Lanka, Somalia și Africa de Sud. Conform Amnesty International, „cea mai comună schemă de recrutare implică atragerea oamenilor în Rusia prin anunțuri online sau prin recomandări, fără să știe că ar putea fi integrați ulterior în forțele armate ruse. Apoi vine constrângerea. Pașapoartele lor sunt confiscate. Sunt obligați să semneze documente pe care nu le înțeleg. Sunt supuși unui antrenament pe care nu îl înțeleg înainte de a fi trimiși pe front”. „O a doua schemă de recrutare vizează străinii deja prezenți în Rusia, adesea fără documente corespunzătoare, potrivit Amnesty International. Autoritățile ruse le promit, se pare, regularizarea statutului lor sau un pașaport în schimbul înrolării lor”.
„Comisia Europeană se luptă să țină pasul cu eforturile Republicii Moldova de aderare la UE”, scrie Euronews, citând o serie de responsabili europeni care afirmă că „ritmul reformelor lansate la Chișinău a depășit capacitatea UE de a ține pasul”. „Guvernul moldovean a adoptat reformele necesare atât de repede încât Comisia este acum obligată să recupereze, realocând resursele existente pentru a monitoriza progresul”. „Performanța impresionantă a Moldovei în ceea ce privește reformele europene dă roade. Am avut o conversație plăcută cu noul prim-ministru, Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat următorii pași pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris comisarul pentru extindere, Marta Kos. De când Maia Sandu a devenit președinte în 2020, Chișinăul a accelerat reformele cerute de UE, instalând un guvern pro-european cu o majoritate parlamentară solidă.
În Statele Unite, președintele Donald Trump ajunge din nou în mijlocul unei dispute politice, după ce le-a promis americanilor ‘dividende’ în valoare de 5000 de dolari dacă republicanii vor câștiga alegerile parțiale. După cum comentează Financial Times, președintele Trump „încearcă astfel să salveze perspectivele partidului său printr-o mare doză de economie populistă. Plățile, care ar depăși cecurile stimulative de pe vremea pandemiei de Covid și care ar costa peste 1 trilion de dolari, ar necesita aprobarea Congresului. Ele s-ar putea izbi de o fermă opoziție, din cauza temerilor legate de o inflație galopantă, de lipsa unei discipline fiscale și de plângeri potrivit cărora Trump ar încerca să cumpere voturi cu fonduri publice”. Anunțul „relevă o tentativă dramatică de a se recâștiga un avantaj după ce firavele sondaje ale lui Trump i-au pus pe republicani în defensivă, într-un moment când ei au atins punctul final al campaniei în vederea alegerilor parțiale, alegeri care vor hotărî controlul asupra Congresului”.
(Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA)/fmatei/lalexandrescu
