Reuniunea BRICS a țărilor emergente economic, desfășurată în India, a înfățișat o imagine divizată în privința gestionării conflictelor regionale dar unită în fața presiunilor economice americane, sintetizează The New York Times summitul de la New Delhi. „Într-un moment în care agravarea conflictelor din Orientul Mijlociu provoacă o creștere vertiginoasă a prețurilor energiei la nivel mondial, reuniunea le-a oferit liderilor din China, India, Rusia și din alte câteva țări un avantaj care Washingtonului îi lipsește: un loc la masa tratativelor alături de Iran. Grandioasa organizare a evenimentului – desfășurat într-o uriașă sală de conferințe din centrul orașului New Delhi, protejată de un cordon de securitate – a acordat o mare atenție elementelor vizuale menite să ofere o imagine a unității”. „Cu toate astea, evenimentul nu a putut masca disensiunile interne profunde și greu de gestionat din cadrul grupului BRICS – o dinamică ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea acestui bloc eterogen de a soluționa crize geopolitice precum războiul din Orientul Mijlociu. Grupul a fost divizat de tensiunile dintre Iran și Emiratele Arabe Unite – un partener de securitate al SUA care, începând din luna februarie, odată cu declanșarea războiului, a fost ținta a mii de rachete balistice, rachete de croazieră și drone iraniene. În plus, India nu împărtășește opoziția manifestată de Rusia și de Iran față de Occident, ea preferând să își jongleze relațiile strategice cu puteri situate în diverse zone ale spectrului ideologic. Dacă blocul a întâmpinat dificultăți în privința abordării conflictelor regionale, el s-a arătat mult mai unit în privința ripostei date presiunilor economice americane. Declarația a vizat indirect Statele Unite, exprimând îngrijorări legate de taxele vamale și condamnând utilizarea sancțiunilor economice”, mai comentează The New York Times.
În contextul conflictului care blochează Strâmtoarea Ormuz, Reuters scrie despre problemele cu care se confruntă Arabia Saudită în privința exporturilor de petrol, dar și despre riscurile la adresa acoperirii cererii globale de combustibil, pe fondul atacurilor lansate de Iran asupra țărilor care găzduiesc baze militare americane în Golful Persic. Arabia Saudită își va epuiza stocurile de petrol destinate exportului dacă nu repornește în următoarele zile principala conductă către Marea Roșie, ceea ce ar putea duce la dispariția de pe piață a până la 4% din oferta mondială, au declarat cumpărători de petrol saudit și traderi. O nouă reducere a fluxurilor saudite ar agrava deficitul global de ofertă, care a împins deja prețurile carburanților la niveluri record, a alimentat inflația la nivel mondial și a dus randamentele obligațiunilor americane la cele mai ridicate niveluri de la criza financiară din 2008. De când atacurile cu drone au forțat Arabia Saudită să își închidă vineri uriașa conductă petrolieră Est-Vest, Riadul nu a oferit detalii complete privind amploarea pagubelor sau perioada în care ruta va rămâne nefuncțională. Sursele care au discutat cu Reuters au oferit estimări diferite. Una dintre ele a spus că reparațiile ar putea dura între cinci și șase săptămâni, în timp ce o alta a afirmat că avariile ar putea fi remediate mai repede și că pomparea ar putea fi reluată parțial în timp ce lucrările continuă. Cel mai mare exportator de petrol din lume a folosit conducta pentru a redirecționa aproximativ 4 milioane de barili pe zi – circa 4% din oferta mondială – către portul Yanbu, la Marea Roșie. Însă, cu conducta scoasă din funcțiune, Yanbu mai dispune acum de stocuri suficiente pentru a menține exporturile doar cinci până la șapte zile, potrivit a trei surse din industrie familiarizate cu exporturile saudite. Arabia Saudită mai are, de asemenea, stocuri suficiente pentru a aproviziona clienții timp de câteva zile din porturile egiptene Ain Sukhna, la Marea Roșie, și Sidi Kerir, la Marea Mediterană.
Războiul din Ucraina și contextul de securitate în estul Europei sunt urmărite în continuare de presa internațională, care menționează o nouă provocare la granița dintre Ucraina și Polonia. Compania feroviară ucraineană, citată de La Libre Belgique, a avertizat că un „atac sistemic” vizând rețeaua feroviară este în desfășurare în țară, după un atac cu dronă rusească asupra unui tren care se îndrepta spre Varșovia, pe care președintele Zelenski l-a descris ca fiind „deliberat”. Ucraina a raportat că atacul a avut loc la doi kilometri de granița cu Polonia, membră NATO, și a lovit locomotiva unui tren de pasageri. Compania feroviară poloneză PKP Intercity a declarat că trenul făcea legătura între Kiev și Varșovia și transporta 206 pasageri. Ministrul polonez de Interne a declarat că una dintre dronele lansate de Moscova a lovit în apropierea punctului de trecere a frontierei Dorohusk-Iagodin, în timp ce cealaltă a lovit un tren de pasageri. Atacurile au avut loc la doar o săptămână după vizitele trimișilor americani la Moscova și Kiev, ca parte a eforturilor de a relua negocierile mediate de Washington pentru a pune capăt conflictului. Operatorul feroviar de stat al Ucrainei, citat de BBC, a anunțat că personalități occidentale de rang înalt – printre care fostul premier britanic Boris Johnson și fostul director al CIA, David Petraeus – se aflau într-o gară din vestul Ucrainei cu puțin timp înainte ca Rusia să lovească acolo un tren cu destinația Varșovia. Potrivit operatorului feroviar ucrainean Ukrzalizniţia, „la bord se aflau, printre alții, consilieri de securitate din mai multe state membre ale UE și foști lideri europeni, inclusiv fostul prim-ministru britanic Boris Johnson. Într-un alt tren care se afla în gara Iagodin chiar în momentul atacului se afla fostul director al CIA, David Petraeus”.
Pe fondul războiului taxelor vamale purtat de președintele american cu Canada, autoritățile de la Ottawa au negocieri cu Uniunea Europeană în vederea stabilirii unor relații mai strânse, scrie The Wall Street Journal. “Discuțiile au loc ca răspuns la eșecul negocierilor comerciale cu Statele Unite, survenit la începutul acestei veri”. Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, dorește relații mai strânse cu Uniunea Europeană și analizează posibilitatea ca țara sa să devină „membru asociat” al blocului. „Relațiile Canadei cu Washingtonul s-au deteriorat brusc de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă la începutul anului 2025, pe fondul unor divergențe privind comerțul și alte aspecte. În acest context, Canada și UE discută modalități de a permite circulația liberă a bunurilor, serviciilor și lucrătorilor canadieni implicați în lanțuri de aprovizionare strategice, precum energia, inteligența artificială, apărarea și mineralele critice, extinzând astfel, în mod efectiv, granița UE”, comentează The Wall Street Journal.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
