”Războiul din umbră al Rusiei cu Europa intră într-o nouă fază”, titrează Financial Times, preluând avertismentul șefului Serviciului Federal de Informații (BND) din Germania. Un astfel de război implică, de exemplu, tentative de intimidare, acte de sabotaj și asasinate, iar printre acțiunile atribuite Moscovei se numără campaniile de dezinformare și tentativele de atac, precum incidentul de pe aeroportul din Leipzig din luna august, când o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită lângă o aeronavă cargo ucraineană, detaliază Il Corriere della Sera. Același cotidian italian rezumă trei analize publicate de Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra, de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene de la Washington și de Wall Street Journal și titrează: ”Rusia a început deja războiul pe care Europa refuză să-l vadă”. ”O putere subversivă căreia i s-a refuzat victoria convențională nu acceptă înfrângerea; ea caută un alt câmp de luptă. Iar din perspectiva Kremlinului, cel mai promițător dintre acestea este Europa”, comentează Il Corriere della Sera. ”Kremlinul știe că nu poate câștiga un conflict convențional cu Occidentul, așa că recurge la un război din umbră, externalizat către agenți cu costuri reduse – o economie subterană a sabotajului care implică de la infractori de drept comun până la tineri radicalizați – ceea ce îi permite Moscovei să nege orice implicare. Toate acestea sunt însoțite de campanii de dezinformare amplificate de inteligența artificială, menite să erodeze sprijinul pentru Ucraina, iar China acționează din plan secund ca un aliat indispensabil”, mai scrie cotidianul italian. ”Scopul nu este cucerirea de teritorii, ci de a le demonstra europenilor că prețul sprijinirii Kievului nu se mai măsoară în euro și muniție, ci în securitatea propriilor orașe. În calculele Rusiei, obiectivul nu este acela de a înfrânge Europa, ci de a o constrânge să se supună”, conchide Il Corriere della Sera.
Deutsche Welle remarcă ”amplificarea amenințărilor la adresa traficului maritim din Marea Neagră”, ”o rută maritimă comercială importantă, care leagă exporturile de cereale ale Ucrainei de restul lumii”. ”De când Rusia a declanșat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei în 2022, această cale navigabilă se confruntă cu preocupări sporite în materie de securitate” în condițiile în care ”se înregistrează o creștere a numărului de obiecte legate de război descoperite în Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei”, iar ”analiștii estimează că această tendință va continua”, notează site-ul postului german de radio. Luni, un atac cu drone a provocat scufundarea unei nave turcești încărcate cu cereale, moartea a doi marinari și rănirea a altor 11 chiar în zona economică exclusivă a României, notează Euronews. Nava s-a scufundat în apropierea unei importante platforme petroliere românești, subliniază și Politico, preluând totodată afirmațiile președintelui ucrainean care acuză Rusia de un atac cu drone. ”Autoritățile române nu au confirmat în mod independent că o dronă ar fi provocat scufundarea și nici nu au atribuit incidentul Rusiei. Dar, dacă se va confirma, incidentul ar putea marca o turnură cu consecințe mortale în escaladarea așa-numitelor activități hibride legate de războiul dus de Moscova împotriva Ucrainei”, comentează Politico.
”Bombardarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a dus la o creștere spectaculoasă a cererii de transport fluvial dinspre Ucraina spre România” observă Les Echos. ”Oțelul, îngrășămintele și carburanții sunt astfel transbordate pe barje, care trebuie apoi să navigheze pe Dunăre până în porturile ucrainene situate pe fluviu, de-a lungul frontierei cu România”, astfel, ”micile porturi dunărene Ismail, Reni și Ust-Dunaisk permit Ucrainei să rămână conectată la Europa, în condițiile în care marile sale porturi de la Marea Neagră, în special Odesa, sunt bombardate cu regularitate de Rusia”, detaliază cotidianul francez. ”În august, traficul dinspre Ucraina spre portul Constanța a ajuns la aproape 500.000 de tone, de peste trei ori mai mult decât în august 2025”, mai remarcă Les Echos.Totuși, ”barjele românești reușesc cu greu să profite de această situație”, mai constată cotidianul francez, pe de o parte din cauză că ”numărul lor este insuficient pentru a face față cererii”, iar, pe de altă parte, pentru că, ”din cauza secetei, sunt nevoite să-și reducă încărcătura”. În final, Les Echos notează că două proiecte publice, finanțate de Uniunea Europeană, România și Bulgaria, prevăd îmbunătățirea condițiilor de navigație pe fluviu, prin investiții de peste 400 de milioane de euro, însă finalizarea lor nu este așteptată mai devreme de 2028.
Tot, în privința României, Bloomberg remarcă efectele pozitive ale menținerii ratingului României în categoria ”recomandată investițiilor” de către agenția Standard&Poor’s. ”Randamentul obligațiunilor interne pe 10 ani a scăzut cu 12 puncte de bază, ajungând la 7,24%, cu aproximativ 40 de puncte de bază mai puțin decât în urmă cu o săptămână, iar cererea puternică din partea investitorilor a ajutat Ministerul Finanțelor să atragă mai multe fonduri decât era prevăzut la licitația de obligațiuni de luni. Indicele bursier de referință de la București a înregistrat un salt de 2,9%, cea mai mare creștere dintre bursele globale monitorizate de Bloomberg”, iar ”moneda s-a apreciat cu 0,1%, ajungând la aproximativ 5,334 lei pentru un euro și stabilizându-se într-un interval mai slab după ce banca centrală i-a permis să se deprecieze săptămâna trecută în cadrul regimului de curs de schimb cu flotare controlată”, detaliază Bloomberg. Agenția americană de știri economice îl citează și pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit căruia ”decizia S&P a confirmat că procesul de consolidare bugetară și absorbția fondurilor Uniunii Europene au rămas pe drumul cel bun, în timp ce investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică”. Ministrul ”a îndemnat partidele politice să se angajeze să reducă în continuare deficitul bugetar și să stabilizeze datoria publică”, mai notează Bloomberg.
Carolina Ciulu, RADOR





