Revista presei internaționale – 8 octombrie

Uniunea Europeană a alocat Ucrainei 1,24 miliarde de euro pentru achiziția de drone, sisteme antidronă, muniție și armament produse în UE, în scopul contracarării atacurilor aeriene rusești tot mai intense, notează Euronews. Această tranșă face parte din împrumutul Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei, care prevede o finanțare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Două treimi din această sumă sunt alocate necesităților militare și de apărare ale țării, Bruxelles-ul vizând acordarea unei sume totale de 28,3 miliarde de euro în 2026 pentru a-i susține securitatea. În următoarele săptămâni sunt așteptate noi alocări pentru apărare. Anunțul privind finanțarea survine în contextul în care Rusia își continuă invazia la scară largă a țării. În ultimele săptămâni, ofensiva a evoluat într-o campanie aeriană tot mai agresivă, menținând capitala, Kiev, într-o stare de alertă aproape permanentă și perturbând viața cotidiană a locuitorilor săi.
Atacurile cu drone se intensifică în Marea Neagră, în largul Bulgariei și al României. „Aceste țări membre ale Uniunii Europene și ale NATO, victime indirecte ale războiului din Ucraina, dispun de mijloace limitate pentru a-și proteja litoralul și navele comerciale care circulă în zonele lor economice exclusive”, notează Le Monde. „Războiul din Marea Neagră dintre Rusia și Ucraina, care s-a intensificat în această vară, se extinde acum până în apropierea litoralului Bulgariei, țară membră a Uniunii Europene și a NATO. În noaptea de luni, 5 octombrie, spre marți, 6 octombrie, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, în 2022, două nave comerciale aparținând unor armatori turci au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei de drone maritime și aeriene, potrivit premierului bulgar. Cu o zi înainte, pe 5 octombrie, cargoul turcesc Royad Mammadov, care transporta cereale, s-a scufundat în zona economică exclusivă a României în urma unui atac în care doi membri ai echipajului au fost uciși, iar alți 11 au fost salvați. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că a lovit nava cu două drone, informație care nu a fost confirmată de autoritățile române”.
Uniunea Europeană furnizează Bulgariei și României date din satelit pentru a clarifica atacurile cu drone din Marea Neagră asupra unor nave care tranzitau zonele economice exclusive ale celor două țări, scrie publicația bulgară 24Chasa. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă oferă sprijin autorităților din Bulgaria și România pentru a evalua mai bine situația după atacuri. „Aceste atacuri sunt absolut inacceptabile, atacul militar rus asupra Ucrainei creează amenințări grave în Marea Neagră, inclusiv la adresa libertății de navigație. Rusia trebuie să înceteze orice acțiuni care amenință transportul maritim internațional și viața marinarilor și să respecte dreptul maritim internațional”, a făcut apel purtătorul de cuvânt. „Bulgaria și România au un rol cheie în securizarea Flancului Estic, acestea au primit în total 20 de miliarde de euro pentru proiecte de apărare”, a subliniat el. Potrivit acestuia, o parte din fonduri au fost plătite deja în avans, inclusiv o jumătate de miliard de euro pentru Bulgaria și 2,5 miliarde de euro pentru România. Cele două țări vor participa în total în cinci licitații publice comune europene în domeniul apărării, a specificat purtătorul de cuvânt.
Ucraina și Republica Moldova se apropie de deschiderea clusterelor 2 și 3 în negocierile de aderare la UE, scrie publicația ucraineană Suspilne. Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au făcut un nou pas procedural în vederea deschiderii a încă două clustere de negociere în procesul de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Diplomații au aprobat transmiterea către Kiev și Chișinău a unor scrisori incluzând poziții de negociere care semnalează pregătirea pentru deschiderea clusterelor 2 („Piața internă”) și 3 („Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii”). Potrivit planului, dacă vor fi îndeplinite toate condițiile necesare, la 12 octombrie, statele membre ale UE urmează să aprobe pozițiile comune de negociere în cadrul conferințelor interguvernamentale, iar deja la 13 octombrie, aceste două clustere ar putea fi deschise oficial pentru Ucraina și Republica Moldova.
După un îndelungat blocaj politic, Parlamentul din Kosovo a reușit să aleagă un președinte al țării, „evitând la limită organizarea unor noi alegeri generale – a patra rundă în mai puțin de doi ani”. Potrivit Le Figaro, „guvernul condus de Albin Kurti a ajuns la un acord cu opoziția pentru a asigura o majoritate de două treimi și a ales-o pe Justina Shiroka Pula. Funcția de președinte în Kosovo este, în mare parte, una ceremonială”. „Parlamentarii din opoziție au acceptat să o susțină pe Justina Shiroka Pula, după ce Albin Kurti a aprobat o lege care restrânge competențele tribunalului pentru crime de război – o chestiune care provocase confruntări luni. Luna trecută, instanța l-a condamnat pe fostul președinte Hashim Thaçi la 25 de ani de închisoare pentru crime de război comise în timpul conflictului pentru independența față de Serbia, din anii ’90. De asemenea, tribunalul a pronunțat sentințe cuprinse între 13 și 25 de ani de închisoare împotriva altor trei înalți oficiali ai Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) pentru omor, arestare ilegală, tortură și tratamente crude. Verdictul a provocat indignare în rândul protestatarilor din această țară balcanică, unde cei patru bărbați sunt considerați pe scară largă niște eroi ai independenței”.
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 a fost acordat francezului Henri Kagan și omului de știință japonez Kensō Soai pentru descoperirea efectului neliniar al autocatalizei în sinteza organică. Se încheie, astfel, programul de trei zile al Premiului Nobel științific, scrie agenția italiană Ansa. „Henri Kagan și Kensō Soai au rezolvat un mister chimic vechi de peste un secol”, a declarat Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie. Misterul constă în oglindirea moleculelor, dintre care doar unele au două variante, una în oglindă față de cealaltă, la fel ca mâinile. Acest fenomen, numit chiralitate, este comun în aminoacizi. Alte molecule, însă, nu au o imagine în oglindă, iar acest lucru i-a nedumerit mult timp pe chimiști. Kagan și Soai au fost primii care au controlat reacțiile chimice în molecule neoglindite, numite molecule „homochirale”, și, procedând astfel, au deschis calea pentru noi tehnologii, deosebit de importante pentru producerea medicamentelor./fmatei/atataru

(Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA)