14 octombrie – Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva

Sfanta Cuvioasă Parascheva este considerata ocrotitoarea Moldovei şi a Bucovinei, fiind cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află în Romania. Sfanta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, la începutul secolului al XI-lea. Moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi în 1641 pe vremea domnitorului Vasile Lupu, fiind depuse initial la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, apoi la Catedrala Mitropolitana. De Sărbătoarea Sfintei Parascheva – 14 octombrie – racla cu moaştele este scoasă şi plimbată prin oraş într-o impresionantă procesiune. Sărbatoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este şi Hramul Catedralei Mitropolitane din Iaşi. De-a lungul timpului, credincioşii şi-au manifestat veneraţia pentru moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Mai multe detalii ne-a oferit preotul Daniel Roşu – parohul Bisericii Sfanta Treime Bucureşti:

“Veşmantul Sfintei Cuvioase Parascheva este schimbat de cinci ori pe an. Este vorba de cel de-al patrulea veşmant, pentru că de-a lungul timpului sfintele moaşte au fost aşezate în diferite veşmante. Primul dintre ele este păstrat de la 13 iunie 1641 cand mitropolitul Varlaam al Moldovei şi domnitorul Vasile Lupu au pecetluit primele veşminte cu un sigiliu şi au randuit ca niciodată să nu umble nimeni şi să desfacă acele veşminte. Veşmintele se schimbă de-a lungul anului bisericesc pentru ca mai multe comunităţi, unde există biserici dedicate Sfantei Cuvioase Parascheva, să beneficieze de acestea. Deci, veşmantul în care au stat sfintele moaşte este dăruit de catre Mitropolia Moldovei diferitelor comunităţi. Prima schimbare a veşmintelor se face cu o seară înainte de pelerinajul traditional   “Calea Sfinţilor”, adică înainte de prăznuirea sfintei.

A doua schimbare a veşmintelor se face înainte de sărbătoarea naşterii Domnului – deci în Postul Crăciunului – în semn de mare bucurie pentru darul dat de Dumnezeu creştinilor.

A treia schimbare a veşmintelor se face la începutul postului mare cand sfintele moaşte sunt îmbrăcate în veşminte de culoare închisă, atunci cand şi bisericile sunt înveşmantate în culori mai închise.

A patra schimbare se face în ajunul Învierii Domnului, înaintea Paştelui, cand, potrivit tradiţiei, moaştele sunt îmbrăcate în veşminte de culori deschise şi strălucitoare, şi acest veşmant se păstrează pană la pogorarea Duhului Sfant, la Sfanta Treime cand se schimbă pentru a cincea oară veşmanitele.

Ultimul veşmant, de la pogorarea Duhului Sfant, deci de la Rusalii, rămane   în raclă pană în octombrie cand se reia schimbarea veşmaintelor.

Cel mai vechi veşmant în care sunt păstrate moştele, am amintit, a fost pecetluit la 1641 şi el nu a fost desfăcut niciodată. Cel de-al doilea veşmant a fost aşezat peste cel original în secolul al XIX –lea. Despre acest sigiliu care pecetluieşte acest veşmant nu se cunosc multe date. Se spune ca a fost adăugat peste veşmantul iniţial pe cand se afla în Manăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, deci înainte de incendiul din 1688. Iar al treilea rand de veşminte a fost asezat în zilele noastre prin lucrarea Înalt Prea Sfantului Mitropolit Teofan. Acest veşmant este sigilat cu un sigiliu din bronz care se află în zona picioarelor Sfantei Cuvioase Parascheva. Peste cel de-al treilea veşmant se aşează anual unul nou care este schimbat de cinci ori într-n an liturgic. Acest veşmant are forma unei cruci, braţul lung al crucii are lungimea de 2, 5 m., iar braţul scurt are lungimea de 1,5 m. Amandouă braţele au lăţimea de 1m. În mijlocul crucii, în dreptul cinstitelor maini ale Sfantei Cuvioase Parascheva veşmantul are cusută o sfantă cruce sau monograma mantuitorului Cristos – XP. Mai adaug cateva cuvinte despre coroniţa care este pusă pe capul Sfantei Cuvioase Parascheva – este un element care iese în evidenţă, este poate cel mai vizibil element. Iniţial a fost o coroană lucrată din argint împodobită cu pietre preţioase. Se crede că această coroană a fost realizată pe vremea mitropolitului Iosif Naniescu ce a păstorit între 1875 – 1902. Această coroniţă este păstrata în patrimonial Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Cealaltă coroniţă realizată din aur a fost făcută înaintea anului 2007, însă fiind mai subţire, era mai fragilă. Datorită faptului că veşmintele se schimbă de cinci ori pe an, coroniţa s-a fisurat în mai multe locuri şi a fost înlocuită. Se păstrează şi ea, alături de celelalte, ăn patrimonial Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Ştim că actuala coroană – a treia – a fost realizată în 2007, la 10 iulie a fost gata prin lucrarea Înalt Prea Sfantului Mitropolit Teofan şi a unei credincioase din Bucureşti. Coroana este realizată din aur masiv de 18 k., şi are greutatea de 1,7 kg. Coroana este acoperită cu pietre preţioase. În cele două capete ale raclei, sub cinstitul cap şi sub picioarele Sf. Parascheva sunt aşezate doua pernuţe brodate ca şi veşmantul. Şi ele se schimbă odată cu veşmantul.

Lucruri deosebite care arată grija şi dragostea credincioşilor pentru Sfanta Cuvioasă Parascheva.”

[Interviu realizat de Octavian Silivestru, 9.10.2014]